Marius Postelnicescu, directorul Administratiei Nationale „Apele Romane” (ANAR), vorbeste despre poluarea apelor de suprafata din cauza statiilor de epurare neconforme cu standardele Uniunii Europene. Aproximativ 40 de orase din tara noastra, printre care si Bucurestiul, deverseaza apele uzate direct in rauri, fara epurare prealabila.
Statiile de epurare a apelor uzate existente in Romania nu sunt modernizate
Adevarul: Unde avem ape de categoria intai si unde sunt cele mai murdare?
Marius Postelnicescu: In Romania avem ape de categoria intai, adica foarte curate, in zonele montane, iar ape de categoria a cincea, adica de cea mai proasta calitate, in zonele de deversare a apelor menajere de la statiile de epurare.
Care sunt principalele surse de poluare a apelor din Romania?
In ceea ce priveste apele de suprafata, principalii poluatori sunt apele uzate de la statiile de epurare care nu sunt modernizate. Au doar treapta mecanica si biologica, nu au treapta chimica, adica tertiara, pentru eliminarea azotului si a fosforului. Alte surse de poluare provin de la exploatatiile miniere si din reteaua petroliera, atunci cand exista avarii pe conducte.
Depozitele de gunoaie amplasate pe marginea raurilor, dar si ingrasamintele chimice concentrate provenite din agricultura infesteaza sursele de apa.
Pana in 2010, o parte din localitati trebuie sa aiba statie de epurare cu treapta tertiara. Credeti ca vor reusi?
Nu stiu daca vor reusi. Aceasta depinde de autoritatile locale, nu depinde de noi. Noi trebuie sa-i monitorizam si sa le impunem sa respecte termenul dat. Nu vreau sa spun acum ca vor reusi si ei apoi sa nu reuseasca, dar nici nu vreau sa fiu pesimist. Trebuie sa fie insa mai atenti si sa urgenteze lucrarile.
Pe ce loc ne aflam in Uniunea Europeana in ceea ce priveste epurarea apelor? Suntem pe ultimul loc?
Nu stam chiar cel mai prost, dar nici foarte bine. Suntem printre ultimele tari, dar avem in urma noastra Bulgaria si Grecia.
Cat din apele uzate se deverseaza neepurate in receptori naturali?
Jumatate din aceasta cantitate se deverseaza direct in receptori naturali.
Autoritatile locale se grabesc in acest sens sau se gandesc ca mai au timp?
Unele se implica, altele mai putin. Altele au inceput chiar constructia, nu numai proiectarea statiilor. In unele cazuri insa, exista dispute intre primariile localitatilor dintr-un anumit judet, avand in vedere politica europeana de a avea un operator de servicii publice regional pe tot judetul. Localitatile trebuie sa se asocieze, dar exista divergente pentru ca fiecare vrea sa impuna propriul operator.
Cate companii agroalimentare au statii de epurare?
31 de unitati.
Ele trebuie sa-si finanteze singure proiectele…
Da. Conform principiului „poluatorul plateste”, o unitate economica trebuie sa aiba o statie de preepurare inainte de a deversa reziduurile in canalizarea unei localitati. In caz contrar, unitatea respectiva va trebui sa plateasca operatorului penalitati foarte mari.
Altfel, noi vom penaliza operatorul care administreaza canalizarea si statia de epurare a localitatii respective. Exista insa si agenti economici care deverseaza apele uzate direct la noi. Acestora le aplicam noi penalitati. Dar exista anumite termene pana la care ei trebuie sa-si finalizeze investitiile. Deci nu suntem foarte neintelegatori.
Romania este zona vulnerabila
In ceea ce priveste apele uzate, Romania a fost declarata zona vulnerabila. In tara noastra exista 397 de statii de epurare, dintre care numai 14 sunt conforme cu standardele europene, adica au cel putin treapta mecanica si biologica. Pana in anul 2010, unele localitati din Romania trebuie sa aiba deja statii de epurare cu treapta tertiara, o componenta care ar asigura neutralizarea nutrientilor din ape.
In 2007 nu s-a depus niciun proiect
Pentru marile aglomerari urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenti sunt in derulare 30 de proiecte ISPA. Conform ANAR, Romania primeste anual 208-270 de milione de euro, fonduri ISPA, din care 104-135 de milioane de euro pentru statii de epurare.
„Pana acum s-au accesat mai mult fonduri pe ISPA si pe SAMTID pentru orasele mari si s-au folosit pentru reabilitarea sistemelor de canalizare sau a unor statii de epurare. Acestea sunt in lucru. Trebuie finalizate pana in 2010”, a declarat Marius Postelnicescu, director ANAR.
Prin POS Mediu, Axa prioritara 1, exista in lucru 40 de proiecte, dintre care sapte au fost aprobate de CE si ar urma sa primeasca banii incepand de anul viitor. In 2007 nu a fost depus niciun proiect. Investitiile in statiile de epurare la nivelul intregii tari ar trebui sa fie, pana in 2018, de 5,7 miliarde de euro.
Dejectiile Capitalei, direct in ape
Bucurestiul ramane pentru moment singura capitala europeana care nu are statie de epurare a apelor uzate. In felul acesta, Bucurestiul se alatura celorlalte peste 40 de localitati urbane care deverseaza apele menajere direct in raurile Romaniei, contribuind masiv la poluarea apelor de suprafata. Pe fondul lipsei unei statii de epurare, Capitala este una dintre marile surse de contaminare a Dunarii.
Bucurestiul va avea in sfarsit statie
Inceputa in anii ’80, constructia „Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti – Glina” nu a fost terminata din cauza evenimentelor din 1989. Astfel, statia nu a functionat niciodata. Acum lucrarile au fost reluate, dar va mai trece destul timp pana cand statia de epurare va fi integral data in folosinta. Instalatia va avea doua linii tehnologice care vor fi date in folosinta in doua etape.
Prima linie care ar trebui finalizata la sfarsitul anului 2010 va epura peste jumatate din apele uzate din Bucuresti. Cea de-a doua linie ar trebui sa fie gata abia in 2013.
„Statia este in curs de executie. Aceasta a inceput destul de tarziu, in 2008. E bine ca a inceput. Deocamdata este mult de lucru, sa speram ca atat Primaria Capitalei care este principalul beneficiar, cat si Apa Nova care este utilizatorul acestei statii de epurare vor lua masuri astfel incat constructorul statiei sa o poata finaliza cat mai repede”, a incheiat Postelnicescu.
