Victime ale parazitilor, poluarii cu insecticide sau a disparitiei habitatului natural, albinele mor in intreaga lume. Apicultorii europeni si americani sunt din ce in ce mai nelinistiti, deoarece colonii intregi de albine au disparut in cursul ultimilor ani. Rata mortalitatii a atins, pe alocuri, chiar 50 la suta, mai ales in perioada sfarsitului de iarna. Mai multe echipe de cercetatori s-au mobilizat pentru a afla cauzele pentru care harnicele insecte dispar in masa.
Suspectii acestei crime ecologice sunt multipli: undele electromagnetice, carentele alimentare, pesticidele sau parazitii. Cativa cercetatori au ajuns la concluzia ca virusul „varroa", in complicitate cu alti paraziti, este pricipalul ucigas al coloniilor de lucratoare din multe parti ale lumii.
„Cand albina va disparea, omul nu va mai avea decat patru ani de trait", a spus candva Albert Einstein. Recentul film de desene animate „Bee Movie" avertizeaza, de asemenea, ca fara albine viata pe pamant ar fi dificila. In ultimii 15 ani, o treime din albinele lucratoare ale planetei au disparut deja.
Ele joaca un rol decisiv in ecologie, in conditiile in care contribuie, prin polenizare, la supravietuirea a 80 la suta din speciile de plante, asigurand astfel 35 la suta din alimentatia omului. „Dupa estimarile noastre, in jur de 30 la suta din speciile de albine existente in Europa se afla in pericol, ceea ce inseamna foarte mult", spunea Bernard Vaissière, cercetator la Institutul francez de cercetari agronomice (INRA).
Iarna grea pentru albine
In cursul ultimilor ani, in multe tari europene, inclusiv in Romania, efectivul de albine a inregistrat un declin considerabil. La inceputul acestei luni, in Franta, apicultorii au iesit in strada pentru a protesta fata de decizia guvernului de a autoriza utilizarea insecticidului Cruser, presupus a fi fatal micilor insecte.
Apicultorii francezi cred ca si iarna 2007/2008 va fi nefasta, cel putin pentru albinele din Europa: „Primele observatii de pe teren asupra starii de sanatate a albinelor din Franta preconizeaza o situatie catastrofala: disparitia insectelor din stupi merge pana la 90 la suta", spunea Pierre Testu, cercetator la Reteaua Biodiversitate pentru albine.
Cauzele disparitiei sunt multiple
Inca din luna octombrie anul trecut, crescatorii din 22 de state americane au observat ca abinele din stupii lor au disparut in mod inexplicabil. Albinele nu mor niciodata in stup. „Cand aceasta insecta simte ca este pe moarte, ea isi paraseste stupul, in felul acesta eliminand agentii patogeni care ar putea infesta colectivitatea sa. Ele prefera sa zboare prin frig pana cand mor", a explicat Jean-Daniel Charrière, colaborator stiintific la Agroscope Liebefeld-Posieux.
De aceea, mai multi cercetatori s-au mobilizat pentru a afla cu precizie cauzele care stau la baza flagelului ce decimeaza milioane de albine an de an, in multe parti ale lumii. Oamenii de stiinta au cazut de acord ca exista mai multi factori (pesticidele, insecticidele, organismele transgenice, parazitii) care ar putea contribui la disparitia masiva a insectelor.
„Este imposibil ca insecticidele si pesticidele sa nu aiba niciun impact asupra albinelor. In mod evident, insecticidele se afla in polen si in nectar. Polenizatorii nu le pot evita, si de aceea le consuma. Totusi, pesticidele nu sunt singura cauza", a spus Bernard Vaissière.
Albina, plina de paraziti
Parazitii au atras insa in mod deosebit atentia cercetatorilor. Instrumente genetice, folosite de o echipa de cercetatori americani condusa de Ian Lipkin, de la Universitatea din Columbia (New York), au relevat la sfarsitul anului trecut ca un virus care a suferit mutatii ar putea fi cauza principala a extinctiei albinelor.
In iarna 2006/2007, apicultorii nord-americani priveau neputinciosi cum in stupurile lor nu mai exista nicio albina. Ele dispareau pur si simplu. Fenomenul disparitiei subite fusese deja denumit „Sindromul prabusirii coloniilor".
In America, acest sindrom a ucis pana la 90 la suta din albine. Pentru a afla adevarul, echipa lui Ian Lipkin a recurs la ultimele metode ale geneticii pentru a revela prezenta unor genomuri straine intr-un organism. Mai precis, au analizat genomul tuturor parazitilor, bacteriilor si al altor virusi care traiesc pe sau intr-o albina. Ei au comparat albinele sanatoase cu cele provenind dintr-un stup atins de sindrom.
Intr-o prima etapa, cercetarea a confirmat ceea ce deja oamenii de stiinta presupuneau: albina este o adevarata „cutie neagra" in care colcaie o flora bacteriana abundenta, compusa din ciuperci, virusi si bacterii, dintre care cei mai multi sunt inofensivi.
Virusii sufera mutatii
Incetul cu incetul, cercetatorii coordonati de Ian Lipkin au ajuns sa stranga menghina in jurul unui virus necunoscut pe pamantul american. Virusul se numeste Israeli acute paralysis virus (IAPV) si a fost descoperit in Israel, in 2004. Cercetatorii l-au descoperit sistematic in metagenomul tuturor albinelor iesite din stupurile atinse de sindrom. In coloniile sanatoase, acest virus nu exista, ceea ce i-a facut pe cercetatori sa considere ca IAPV este principalul vinovat de moartea albinelor.
Ramanea totusi ceva inexplicabil. „Aici este vorba despre un microb foarte violent care ucide mai repede decat virusul israelian", spunea Phillipe Vannier de la Agentia franceza de securitate sanitara pentru alimente. In plus, apicultorii observasera si alte neconcordante.
Virusul israelian provoaca tremuraturi, urmate de o paralizie letala a insectelor al caror corp inanimat cade la picioarele stupului. In Statele Unite insa, proprietarii de stupi au fost martorii unui fenomen mai ciudat: niciun cadavru nu se afla in apropierea stupilor, ca si cum lucratoarele ar fi plecat in cautare de polen si nu s-ar mai fi intors niciodata, lasand in urma lor o regina in mijlocul unor larve sanatoase.
„Virusul israelian a suferit niste mutatii si a castigat totodata o putere de distrugere mai mare, asociata cu o pierdere a memoriei sau a capacitatii de orientare a albinelor", spunea Yves Le Conte de la Institutul Francez de Cercetari Agronomice, pentru a explica de ce albinele nu gaseau drumul de revenire la stup.
Varroa poate fi fatal
Pentru a afla cum a invadat virusul israelian stupii americanilor, Ian Lipkin a analizat, mai intai, laptisorul de matca importat de Statele Unite din China. Acest laptisor cu care sunt hranite larvele in primele trei zile de viata a fost supus unor teste. Astfel, cercetatorii americani au constatat ca acesta continea virusul IAPV. Mai departe, privirea specialistilor s-a indreptat spre Australia.
Acest virus fusese introdus in Statele Unite incepand cu 2004, data la care a fost autorizat importul de regine australiene. Acestea din urma contineau Varroa destructor, un redutabil acarian rosu care se hraneste cu hemolimfa albinelor. IAPV de unul singur nu este agresiv, dar devine foarte virulent cu ajutorul unui complice: faimosul varroa. Remediul ar consta tocmai in eliminarea microbului varroa.
Varroa, dusmanul insectelor
Varroa face ravagii printre coloniile apicole din lumea intreaga. Este o bestie minuscula, un acarian rosu care masora mai putin de un milimetru. Parazit asiatic, debarcat in Europa in anii 1980, acesta este prezent in toate coloniile si traieste pe corpul albinelor adulte si al larvelor. „Noi credem ca acesta joaca un rol central in complicitate cu alti factori. Slabind puterile albinelor infestate, varroa devine mortal in prezenta altor virusi", a spus Jean-Daniel Charrière, colaborator stiintific la Agroscope Liebefeld-Posieux.
Semne rele si in Romania
Si in tara noastra au aparut deja semnale ca, in anumite zone, efectivul de albine este periclitat. De exemplu, populatia de albine a scazut cu 30 la suta in aceasta iarna, in Salaj, cel mai mare producator de polen din tara.
Specialistii spun ca principalele cauze o reprezinta lipsa hranei din cauza secetei de anul trecut, lipsa subventiilor pentru mierea predata in ultima jumatate de an si, din aceasta cauza, imposibilitatea achizitionarii de medicamente.
In acest fel, albinele au intrat in iarna foarte slabite, fapt pentru care Varroa a facut ravagii. In Romania, s-a inregistrat de-a lungul timpului o diminuare a populatiei de albine. Daca in 1990 existau 1,2 milioane de familii de albine, in anul 2000, efectivul era deja redus la jumatate. A crescut apoi treptat, in 2005 efectivul numarand peste 950.000 de familii.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
