Ferma de eoliene de langa Lincolnshire produce deja cei 194 de megawati proiectati, iar Marea Britanie a devenit lider mondial in productia de energie prin turbine eoliene amplasate in largul marii.
Spre deosebire de Silvio Berlusconi, care la dineul de miercuri, organizat cu ocazia inchiderii summitului, a spus ca el n-a semnat intelegerea de reducere a poluarii, pentru ca nu el era prim-ministru la momentul respectiv, regina Marii Britanii si-a oferit cu generozitate domeniile situate la marginea marii pentru amplasarea de eoliene.
Nu intamplator, dupa instalarea mai multor „ferme” cu mori de vant langa coastele britanice, aceasta tara a reusit sa devanseze Danemarca, devenind lider mondial la eoliene off-shore (amplasate in largul marii).
Un acord de Craciun
Presa britanica spune si ea ca „ingroparea dioxidului de carbon”, pe care s-a mizat atunci cand s-a negociat reducerea poluarii termocentralelor pe carbune, e aproape o poveste S.F.
Costurile compresarii si instalarii retelei de tevi, prin care sa se transporte dioxidul de carbon lichefiat pana in minele de mare adancime, depasesc cu mult beneficiile termocentralelor.
Mult mai ieftin ar fi, de pilda, sa se arda gaze naturale in loc de carbune, sa construim hidrocentrale sau sa montam eoliene in largul marii. De altfel, nimeni nu s-a grabit sa ingroape mult-hulitul dioxid de carbon si in toata Europa termocentralele ard carbuni si polueaza la fel ca-ntotdeauna.
Chiar daca crahul de pe Wall Street amendeaza sever planul 20/20/20 si in multe tari a picurat morfina peste intentiile ecologiste ale europenilor, liderii actuali ai Uniunii sunt optimisti si cred ca redresarea sistemului bancar si implementarea programelor antipoluare se vor sustine reciproc, iar acordul se va semna chiar inainte de Craciun.
