Legile funciare au „muscat” din suprafata Gradinii „Anastasie Fatu”, pana in prezent fiind retrocedate deja patru hectare de teren. Pe o suprafata de aproape 100 de hectare, vizitatorii pot admira peste 6.000 de specii de plante.
Prima gradina botanica din Romania a fost infiintata la Iasi, in 1856, de medicul si naturalistul Anastasie Fatu. Acesta a amplasat-o pe un teren achizitionat din fonduri proprii, in apropiere de Rapa Galbena, langa gara.
„Fondand aceasta gradina mi-am propus a imbunatati salubritatea orasului Iasi, a indemna pe «giunimea» studioasa la invatarea botanicei si a procura iubitorilor de stiinte naturale ocaziunea de a contempla frumusetile naturii in momentele lor de repaus”, scria Anastasie Fatu in 1870.
In paralel, Universitatea „Al. I. Cuza” avea propriile planuri de amenjare a unei gradini botanice si a infiintat mici parcuri in centrul Iasului, dar si in Copou, in spatele cladirii vechi a universitatii. Acolo a functionat un mic complex de sere, cu plante tropicale, pana in anii 1960.
Atunci, conducerea universitatii a concluzionat ca spatiul este insuficient si a mutat gradina intr-un spatiu mult mai generos, spre capatul Copoului. In prezent, Gradina Botanica „Anastasie Fatu” din Iasi este cea mai mare din tara, ca suprafata, si detine peste 6.000 de specii si soiuri de plante.
Expozitii tematice, tot timpul anului
Cele aproape 100 de hectare ale gradinii sunt impartite in 12 sectiuni. Cea mai intinsa dintre ele este rezervata florei si vegetatiei Romaniei, incepand de la plantele specifice Deltei Dunarii pana la diverse specii de molizi din etajul montan. Acelasi principiu este aplicat si in sectia dedicata florei Globului.
Alta atractie o reprezinta sectia de plante memoriale, unde vizitatorii pot admira diversi arbori care joaca un rol important in cultura si mitologia diferitelor popoare. Sectia de plante ornamentale are vizitatori pe toata perioada anului, la fel ca si complexul de sere.
„In prezent, este deschisa expozitia de azalee si camelii, care au ajuns la o varsta de aproximativ 30 de ani. Aceste specii au nevoie de conditii speciale pentru a putea inflori in lunile ianuarie, februarie, martie.
La acestea se adauga colectiile de crizanteme, trandafiri, precum si de plante rare. Cu toate acestea, as vrea sa cred ca Gradina Botanica, prin tot ceea ce are de oferit, reprezinta o adevarata atractie turistica a Iasiului”, a declarat Catalin Tanase, directorul gradinii „Anastasie Fatu”.
Izvoare inchise publicului
De-a lungul timpului, izvoarele de apa din Gradina Botanica au fost foarte cautate de ieseni, pentru presupuse beneficii aduse sanatatii. Anul trecut insa, Autoritatea de Sanatate Publica a atentionat ca apele aveau o concentratie prea mare de nitriti si pot fi periculoase.
Ca urmare, accesul publicului la izvoare a fost oprit. „Apa de la aceste surse nu este potabila. Ne gandim, totusi, cum am putea valorifica apa acestor izvoare pentru dezvoltarea unui sistem de irigatii. Costurile pentru udarea gradinii sunt foarte mari”, a precizat Catalin Tanase.
„Banca” de seminte
Financiar, Gradina Botanica „Anastasie Fatu” depinde de Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi. „Principala preocupare pentru noi ramane asigurarea tuturor conditiilor pentru colectiile de plante din Gradina Botanica”, a spus Catalin Tanase.
Administratorii gradinii au accesat insa si granturi oferite de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior. Principalul proiect derulat anul acesta se refera la crearea unui laborator pentru conservarea semintelor, unic in tara.
„Invatarea botanicei”
Unul dintre scopurile infiintarii acestei gradini a fost acela de „a indemna pe «giunimea» studioasa la invatarea botanicei”, conform scrierilor lui Anastasie Fatu, fondatorul gradinii care astazi ii poarta numele. Totodata, oaza de verdeata din oras isi propunea „a procura iubitorilor de stiinte naturale ocaziunea de a contempla frumusetile naturii in momentele lor de repaus”.
Peste 250 de euro pe metru patrat
Medicul si naturalistul Anastasie Fatu este fondatorul gradinii care astazi ii poarta numele Foto: Gradina „Anastasie Fatu“
Gradina „Anastasie Fatu” este cea mai mare gradina botanica din tara, intinzandu-se pe un teren ce depaseste 100 de hectare. O suprafata atat de mare de teren, cum este cea ocupata de Gradina Botanica din Iasi, nu a putut fi ferita insa de problema retrocedarilor.
Reglementarile legale adoptate in acest sens au facut sa apara foarte multe cereri de retrocedare. „Foarte multi oameni au deschis procese si toti au dreptate.
Ceea ce nu se stie insa este ca mostenitorii acelor terenuri au primit la schimb bani si pamant in comuna Rediu (in vecinatatea gradinii – n.r.)”, a explicat senatorul Dumitru Oprea, fost rector al Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi. Potrivit senatorului, exista cereri chiar si pentru terenurile de sub sediul si serele Gradinii Botanice.
Cererile de retrocedare vizeaza inclusiv terenul pe care se afla sediul institutiei Foto: Forin Chirica
Litigiu inaintat forurilor europene
Miza imobiliara este imensa, intrucat un metru patrat de teren in acea zona depaseste 250 de euro. „Din fericire, au fost retrocedate numai patru hectare, pentru care suntem in litigiu la Conventia Europeana pentru Drepturile Omului. Normal ar fi ca aceste spatii sa fie protejate prin lege”, a concluzionat Dumitru Oprea.
