Australia este un continent bizar. Aici se ridica munti stancosi, padurile tropicale ascund plante si animale rare, iar peisajele sunt mai salbatice ca niciunde in lume. Plaje interminabile, scaldate in apele oceanului, teritorii intinse, peste care domnesc cangurii, se scalda in lumina torida a soarelui. Cel mai secetos continent al planetei nu are forme inalte de relief. Iarna, pe insula Tasmania ninge, in timp ce in restul continentului zapada nu se arata niciodata.
Australia este, de fapt, un desert intins. Ea adaposteste o multitudine de animale si plante rare, care nu se gasesc in alte zone ale lumii. Colonizarea acestei insule si industrializarea au contribuit decisiv la alterarea terenului virgin de aici pe care, initial, cresteau tot felul de specii, necunoscute europenilor.
Unele au fost conservate, dar multe dintre ele se afla deja pe cale de disparitie, din cauza interventiei omului asupra habitatelor din aceasta zona. Odata cu venirea colonistilor, printre animale s-au raspandit boli, care multa vreme nu au putut fi tratate, iar unele specii, intre care se numara si tigrul tasmanian, au disparut. Primii europeni au adus vaci, porci, cai si pisici, ale caror excremente au poluat solul australian, pentru ca nu puteau sa intre in putrefactie in lipsa bacteriilor specifice acestui proces!
Printre dunele rosii ale desertului creste vegetatie tropicala
Marea Bariera de Corali
Australia adaposteste un veritabil monument al naturii: Marea Bariera de Corali. Aceasta incanta prin minunatele sale culori si este alcatuita din 2.800 de recife si numara 400 de tipuri de corali. Inscrisa in patrimoniul UNESCO, inca din anul 1981, poate fi vizitata din portul Douglas, care se afla in apropiere, de unde se organizeaza croaziere pentru turistii dornici descopere acest loc magic.
Miliarde de corali alcatuiesc aceasta bariera naturala, considerata pe buna dreptate una dintre cele sapte minuni ale mediului inconjurator. Ea poate fi vazuta din satelit si se afla destul de departe de locurile populate, astfel incat este protejata, indirect, de poluare, intrucat oamenii nu pot ajunge prea usor in aceste locuri.
Scheletul coralilor de aici este vechi de milioane de ani si este considerat una dintre cele mai in varsta structuri calcaroase de pe glob. Coralii australieni sunt neatinsi de mana omului, in zona fiind interzis pescuitul sau turismul.
Coloniile de corali se formeaza langa tarm si adapostesc sute de specii de pesti
Rezervatia Uluru-Kata Tjuta
Parcul national Uluru-Kata Tjuta se afla si el pe lista monumentelor protejate de UNESCO. Acopera 1.326 de kilometri patrati si este una dintre cele mai mari atractii din Australia. Uluru inseamna in limba bastinasilor „marea piatra" si denumeste o bucata uriasa de stanca neteda, care are o lungime de 3,6 kilometri si o inaltime de 348 de metri. Este cel mai mare monolit din lume, iar aborigenii il conidera creatie divina.
Kata Tjuta, in traducere, „mai multe capete", este un alt monument natural australian care se afla in apropiere de Uluru si este format din 36 de domuri stancoase uriase, in varsta de peste 500 milioane de ani. Florile salbatice din acest parc natural sunt deosebit de frumoase si de rare, iar multe dintre aceste specii au fost declarate monument al naturii, deoarece sunt deja pe cale de disparitie.
Fauna, deosebit de variata
Flora s-a adaptat cu timpul la conditiile desertului, dar pentru ca inmultirea plantelor se face la intamplare, unele specii incep dispar, in lipsa polenizarii. In Marea Bariera de Corali se adapostesc aproape toate speciile rare de broaste-testoase din lume, intre care si broasca-testoasa verde sautestoasele Olive Ridley. Cincisprezece specii de iarba-de-mare cresc in aceste locuri virgine.
Acest lucru inseamna ca hrana pentru reptile sau pentru milioanele de pesti care traiesc aici este indestulatoare si deosebit de curata. In apropiere de recif, se afla padurile de mangrove, in care traiesc specii rare de crocodili de apa sarata. Peste 5.000 de genuri de moluste si-au gasit si ele adapostul printre corali. Nu lipsesc nici calutii-de-mare, cat despre pesti, acestia incanta prin diversitatea culorilor si a speciilor.
Sarpele-de-mare este un musafir nelipsit al recifului. El atinge 50 de metri lungime si se bucura de protectie naturala, numarandu-se printre reptilele care nu se afla pe cale de disparitie, datorita mediului deosebit de prielnic in care traieste.
Pietre pretioase, vechi de peste patru miliarde de ani
Recifele de corali au 500 milioane de ani
Reciful poate fi socotit cel mai mare organism viu de pe Pamant. El e alcatuit din numeroase colonii de corali. Recifurile de corali se numara printre cele mai primitive si vechi forme de viata, fiind pe Pamant de cel putin 500 milioane de ani.
Un recif de corali ia nastere dintr-un substrat de mineral dur, numit carbonat de calciu, care se depune pe fundul marii. Datorita biodiversitatii, apelor limpezi si calde, pentru australieni, Marea Bariera de Corali constituie a opta minune a lumii.
Pe Pamant se disting trei tipuri de recife de corali, iar aceste formatiuni vii nu pot trai decat la cel mult 30 de metri adancime. Primele colonii se formeaza in apropiere de tarm, dar odata ce nivelul apelor creste sau se adanceste fundul oceanului, se dezvolta noi colonii peste scheletul coralilor morti. Aceste formatiuni vii sunt amenintate de schimbarea climatica, iar 50% din recifele de corali de pe glob sufera deja de unele boli cronice.
Cele mai vechi diamante din lume
Pe colina Jack Hills, in vestul Australiei, au fost gasite cele mai vechi diamante din lume. Savantii sunt de-a dreptul uimiti, deoarece aceasta descoperire contrazice multe teorii actuale cu privire la formarea Pamantului. Diamantele care au fost gasite aici, de catre o studenta la geologie, sunt in varsta de patru miliarde de ani!
Astfel, aceste pietre pretioase care, spun specialistii, sunt la fel de vechi ca si Terra ar putea sa-i ajute pe cercetatori sa afle mai multe lucruri depre planeta pe care traim. Ei au emis deja o ipoteza. Diamantele descoperite in Australia ar putea fi singurele dovezi ale unei vieti precoce pe Pamant.
Simon Wilde, cercetator australian si profesor universitar, coautor al unui studiu deja initiat in legatura cu aceste diamante, sustine ca mai sunt multe lucruri de descoperit in ceea ce priveste procesul de formare a diamantelor si ca exista loc pentru mai multe ipoteze in legatura cu aceste minerale alcatuite din carbon, care iau nastere la temperaturi foarte mari si in conditii de inalta presiune.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
