Depozitarea deseurilor nucleare este o problema mondiala. Acestea isi pastreaza proprietatile radioactive mii de ani.
Deseurile radioactive rezulta in urma activitatilor zilnice de intretinere sau de reparatii sau in momentul opririlor programate sau neprogramate ale unei centrale nucleare si trebuie depozitate separat de deseurile obisnuite.
Filtrele de purificare sau cele de la sistemele de ventilatie, uleiurile, solventii sau amestecurile inflamabile reprezinta cateva dintre tipurile de deseuri radioactive, iar colectarea si sortarea lor se face dupa reguli si dupa criterii fixe.
Depozitarea se face in containere speciale de inox care trebuie sa garanteze faptul ca, cel putin 300 de ani, acestea nu vor avea impact asupra mediului inconjurator.
Stocarea acestor recipiente trebuie facuta in depozite geologice sapate in straturi de roca la adancimi foarte mari sau in adancul marilor si oceanelor. Sunt insa solutii de moment, deoarece, in urma incalzirii puternice determinate de dezintegrarea radioactiva a deseurilor din interior, materialul din care sunt confectionate containerele se deterioreaza cu timpul, iar solul este contaminat.
„Bomba atomica" din Apuseni
Primul reactor nuclear din Europa de Est si din Romania a fost amplasat in 1957 la Magurele, langa Bucuresti, si a fost activ mai bine de patru decenii. In anii ´80, a fost pusa in functiune centrala de la Cernavoda, iar, odata cu acest proiect nuclear, apare deja o mare problema. Cea a depozitarii deseurilor nucleare!
Regimul comunist a gasit, la vremea aceea, solutia, transportand in secret deseurile radioactive de la Cernavoda si de la Magurele la Baita, in judetul Bihor. Peste 4.000 de containere cu material radioactiv se afla in aceasta zona, nefiind respectate normele si cerintele depozitarii unor astfel de materiale deosebit de periculoase.
Miile de recipienti cu substante radioactive, depozitate la Baita, sunt vechi, unele dintre ele de peste 20 de ani, iar stratul de protectie al acestora s-a deteriorat. Apusenii, care adapostesc aceste containere radioactive, pot deveni un al doilea Cernobil la cea mai mica fisura produsa la unul dintre containere.
O alta centrala nucleara va fi construita, de aceasta data, in Bulgaria, la Belene, langa Nicopole, la doar 14 kilometri de orasul Zimnicea si la 150 de kilometri de Bucuresti, mai aproape chiar decat centrala de la Cernavoda.
Un nou reactor, langa Bucuresti
Comisia Europeana a aprobat acest proiect contestat de mai mult de o suta de organizatii ecologiste internationale, care au atras atentia Bruxelles-ului ca lucrarile de la Balene au fost suspendate in 1991 din cauza faptului ca atomocentrala se construieste intr-o zona cu risc seismic deosebit de mare.
Lucrarile au inceput insa din nou in urma cu cateva zile, iar problema deseurilor radioactive nici in acest caz nu a fost rezolvata!
Potrivit declaratiilor ecologistilor, tehnologia care va fi folosita pentru doua dintre reactoarele de la Belene a fost utilizata si la unele dintre unitatile centralei de la Kozlodui, care a fost inchisa la cererea Uniunii Europene tocmai din cauza riscului mare de poluare radioactiva.
Depozitarea deseurilor radioactive este o problema mondiala, pericolul pe care-l reprezinta acestea fiind determinat de perioada in care isi pastreaza proprietatile radioactive, ce se poate intinde pe mii de ani!
Europenii, impotriva!
Multi dintre cetatenii Europei nu privesc cu ochi buni energia nucleara si, mai ales, deseurile radioactive, chiar daca ar exista solutii sigure si permanente pentru transportul si pentru stocarea acestora.
Comisia Europeana a realizat pentru anul 2008 „Eurobarometrul pe deseuri radioactive", iar din acest sondaj reiese faptul ca noua din zece europeni considera ca fiecare stat membru UE ar trebui sa-si stabileasca un plan propriu de management pentru deseurile radioactive.
Patru din zece europeni se declara impotriva energiei nucleare, deoarece considera ca actualele masuri de stocare a deseurilor radioactive nu sunt viabile.
Totusi, doua treimi din europeni apreciaza atat efectele benefice ale energiei nucleare, cat si diversificarea surselor energetice.
Cancer, dupa Cernobil
Dupa mai bine de 20 de ani de la explozia reactorului numarul patru de la Cernobil, se cauta inca o solutie de izolarea a radioactivitatii din cladirea distrusa.
In zona afectata se simt si acum efectele devastatoare ale substasntelor radioactive care au fost eliberate in aer in timpul exploziei.
Pestii din apele din jur sunt inca „toxici", iar ciupercile, la randul lor, sunt afectate de radiatii.
Natura a trecut prin mai multe faze de adaptare la Cernobil, dupa catastrofa nucleara.
In prima faza, care a durat circa un an, au murit plantele si animalele grav iradiate.
O padure de pini a fost taiata si ingropata, dar puietii plantati ulterior in zona, din fericire, cresc rapid.
In Romania, specialistii apreciaza ca una dintre consecintele pe termen lung ale catastrofei de la Cernobil este inmultirea alarmanta a cazurilor de cancer.
Depozite noi pentru deseurile radioactive
Primul depozit pentru deseurile slab si mediu radioactive din Romania va fi amenajat in judetul Constanta, in localitatea Saligny, si va fi dat in folosinta in 2014.
Aici vor fi stocate deseurile de la Cernavoda, care se afla, deocamdata, in butoaie de otel-inox, intr-o locatie intermediara, iar investitiile, in valoare de 180 de milioane de dolari, sunt facute de Nuclearelectrica.
Un al doilea depozit, de data aceasta destinat reziduurilor puternic radioactive, menit sa deserveasca aceeasi centrala nuclearelectrica de la Cernavoda, va fi mai mare si va fi sapat in pamant, la o adancime de 500 de metri.
Va fi dat in folosinta pana in anul 2050, insa zona in care va fi construit nu a fost stabilita inca de catre autoritati. Deocamdata, deseurile puternic radioactive de la Cernavoda si combustibilul uzat de la reactoarele centralei se pastreaza intr-un bazin cu apa pentru racire, timp de sase ani.
Fonduri europene, aproape pierdute
Romania ar putea sa piarda 6,1 milioane de euro din fonduri PHARE daca, pana la 30 noiembrie, nu reuseste sa contracteze patru proiecte in domeniul managementului deseurilor radioactive.
Cele patru proiecte vizeaza extinderea si dezvoltarea noului depozit national definitiv de deseuri slab si mediu radioactive, pentru care UE da 1,1 milioane euro; proiectul tehnic si evaluarea de securitate pentru autorizarea depozitului de deseuri slab si mediu radioactive Saligny, pentru care am putea beneficia de 2,2 milioane euro; sprijinirea pentru dezvoltarea unor noi solutii tehnice si tehnologice pentru o noua instalatie de tratare a desurilor radioactive care ar putea beneficia de fonduri europene in valoare de 1 milion de euro, iar pentru modernizarea depozitului national de deseuri radioactive Baita, judetul Bihor, UE ne-a promis 1,8 milioane euro.
