Hartia din tara noastra ajunge in proportie de 90% direct la groapa de gunoi pentru ca niciunul din sistemele de recuperare a acestui tip de deseuri nu functioneaza asa cum ar trebui. Cand ziarele, revistele si ambalajele de carton devin deseuri, nepasatorii le arunca pe unde apuca, iar cei nevoiasi devin adevarati negustori.
Cea mai mare cantitate de ziare, reviste si ambalaje de carton ajunge la firmele de maculatura, si nu in containerele destinate acestui tip de deseuri. Firmele colectoare de maculatura profita de aceasta situatie. In acelasi timp, operatorii de salubritate inregistreaza pierderi financiare si esecuri in demersurile de a educa populatia sa arunce selectiv deseurile in containere speciale.
In acest fel, o mare cantitate de ziare, reviste si ambalaje de carton, amestecata cu resturi menajere, ajunge tot la groapa de gunoi, neputand fi valorificata.
Batranii, clienti fideli pentru sume modice
Singurii care colecteaza separat hartia sunt batranii, potrivit directorului firmei de colectare Cami Comexim, Adrian Chirila. Nu in numele ecologiei, ci pentru bani. „Din randul populatiei, clientii nostri sunt numai oameni in varsta, ei ne vand cel mai mult carton sau ziare. Noi le oferim in schimb sume modice, de la 80 de bani pana la 1,2 lei, in functie de cantitate, si ei sunt multumiti”, spune Chirila.
Operatorii de salubritate considera ca firmele colectoare de maculatura ar trebui sa dispara. „Noi de patru ani incercam sa educam populatia sa arunce gunoiul selectiv, ca in tarile civilizate, in pubele separate. Cum sa reusim, din moment ce oamenii nevoiasi vin si fura continutul acestor pubele, in scopul comercializarii?! Aici intervin companiile de colectare.
Eu zic ca acestea nu ar trebui sa mai existe, pentru ca piata colectarii selective si a valorificarii deseurilor sa functioneze bine”, ne-a spus directorul de marketing din cadrul firmei de salubrizare Urban, Bogdan Constantinescu. De aceeasi parere este si Lorita Constantinescu, reprezentantul organizatiei de valorificare si reciclare a ambalajelor Eco-Rom: „Colectorul este problema.
El primeste bani pentru cele 500 de kilograme de gunoi pe care le cara, dar din aceasta cantitate, mare parte este reciclabila. Iar ce este reciclabil ar trebui luat cu titlu gratuit. De aceea, nu are niciun interes ca piata colectarii selective sa se dezvolte. Pe scurt, daca sistemul de colectare selectiva nu e dezvoltat, colectorul castiga, iar operatorul de salubritate pierde.”
Lipsa educatiei pe o piata deficitara
In replica, Chirila sustine ca nu e nimic rau in faptul ca cei saraci isi asigura traiul prin comertul cu maculatura. „Ei nu se duc sa bage mana la cineva in buzunar, mai bine iau cartonul din tomberoane si ni-l vand noua, care, spre deosebire de operatorii de salubritate, chiar il valorificam. Pentru ca de obicei, in pubele, chiar daca acestea sunt separate, gunoiul se arunca la gramada si nu mai poate fi reciclat”, a precizat acesta.
Indiferent cine are dreptate, cert este ca piata maculaturii din Romania sufera din cauza lipsei de educatie ecologica a cetatenilor. „Piata noastra ar putea asigura o crestere a cantitatii de maculatura de peste 40%, dar numai daca oamenii ar fi educati sau, daca nu, fortati de lege sa arunce deseurile separat.
O problema majora o constituie cantitatea mare de hartie de birou care nu era valorificata, insa de cativa ani am remarcat o evolutie pozitiva in acest sens. Tot mai multe companii au facut contracte cu firme care vin sa le colecteze deseurile selective”, ne spune Dan Ciule, directorul fabricii de hartie de ziar „Letea”din Bacau.
Colectarea ziarelor nu aduce profit
Lorita Constantinescu, reprezentantul organizatiei pentru valorificarea si reciclarea ambalajelor Eco-Rom, spune ca hartia de ziar n-ar trebui tratata ca orice alta hartie, din cauza cernelei toxice pe care o contine.
„In alte state, ca Marea Britanie, de exemplu, exista containere separate pentru ziarele gratuite de la metrou. De fapt, in tarile civilizate, omul nu arunca ziarul la gunoi dupa ce l-a citit, il pune inapoi de unde l-a luat sau il lasa pe scaunul din mijlocul de transport in comun, pentru a putea fi recitit de altcineva. Totusi, degeaba vii cu ideea asta in Romania, cand inca nu putem vorbi de o piata a colectarii selective de sticla, plastic sau hartie de orice fel”, spune Lorita Constantinescu.
Se pare ca reprezentantul Eco-Rom are dreptate, din moment ce autoritatea de transport subteran din Bucuresti, Metrorex, nu considera o solutie urmarea exemplului din Marea Britanie si al altor state din Europa sau SUA.
„Nu credem ca instalarea unor pubele speciale pentru colectarea ziarelor ar reprezenta un castig. Nu avem initiat niciun proiect de instalare in statiile de metrou a unor pubele speciale pentru colectarea ziarelor gratuite. Este o idee care trebuie analizata cu atentie, astfel incat sa putem aplica o solutie eficienta, care sa asigure colectarea numai acestor ziare”, ne-a spus Cristi Nicola, sef serviciu mass-media in cadrul Metrorex.
