Poluarea de la ArcelorMittal a fost prinsa intr-un acord de mediu cu 638 de pagini! Testele au dovedit ca, in 2007, combinatul a emis mai multe noxe ca in 2006.
De jumatate de an, combinatul siderurgic ArcelorMittal din Galati este posesorul celei mai complexe autorizatii integrate de mediu din Romania. Asta inseamna ca Ministerul Mediului a negociat cu patronatul indian etapele in care se vor face investitiile pentru protectia mediului. In 2014 expira „termenul de conformare" si, daca investitiile nu vor fi functionale, ArcelorMittal va fi inchis.
Potrivit Raportului privind starea factorilor de mediu in 2007, elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Galati, emisiile brute de metan din municipiu au fost in crestere cu 19 la suta fata de cele inregistrate in 2006. Emisiile de dioxid de sulf au inregistrat o crestere de 17 la suta fata de anul 2006, iar emisiile de oxizi de azot au fost cu 27 la suta mai mari fata de anul 2006. Statiile de monitorizare a calitatii aerului au inregistrat anul trecut concentratii de pulberi in suspensie chiar peste dublul maximului admis.
„Siretul e un rau mort"
Si apele Galatiului sufera de pe urma siderurgiei. Apele tehnologice sunt evacuate in cele doua balti din apropiere, Malina si Catusa, iar apoi iau calea Siretului, dupa o epurare prealabila.
Masuratori recente au relevat depasiri ale valorilor maxim normate la concentratiile de fier, suspensii, amoniu, zinc, mangan si cianuri, la mai multe colectoare de ape uzate. Din fericire, evacuarea se face in aval de priza de apa a orasului.
Profesorul Petruta Moisi, presedintele Centrului de Consultanta Ecologica Galati, aminteste ca, anul trecut, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea – ICPDR a semnalat ca, in zona Galati, „Siretul este un rau mort, de categoria a V-a, din cauza poluarii masive de la combinatul siderurgic".
Copiii – cei mai expusi
Poluarea de la Galati e confirmata an de an si de statisticile privind morbiditatea in relatie cu poluarea, elaborate de Autoritatea Judeteana de Sanatate Publica. Astfel, in 2007, peste 25.000 de copii si 15.000 de adulti au ajuns la doctor doar cu afectiuni ale cailor respiratorii, aproape 3.500 de copii au fost diagnosticati cu rinita, rinofaringita si faringita cronica, alte sute fiind bolnavi de sinuzita cronica, bronsita cronica sau astm.
Zona cea mai afectata de poluare este cea din vestul municipiului Galati. Cei care locuiesc in cartierele Tiglina III si IV, Micro 19 si Micro 20 sunt primii care simt noxele din atmosfera. Oamenii reclama faptul ca mai ales noaptea se intensifica procesele tehnologice si, de multe ori, aerul devine irespirabil, singura solutie fiind sa inchida geamurile.
„Tot timpul simtim poluarea asta nenorocita de la combinat. In fiecare zi miroase urat si se asterne un strat gros de praf si ce o mai fi continand, pe marginea geamului, pe masini, peste tot", ne-a declarat Mariana Sarbu, iesita „la aer" cu nepotica, in fata blocului.
Proiecte si promisiuni
Jumatate din masurile de mediu pentru urmatorii ani vizeaza emisiile atmosferice. „Am inceput o investitie de peste 122 de milioane de dolari in doua proiecte tehnologice: reconstruirea Bateriei de Cocsificare nr. 1, care va costa 82,5 milioane de dolari, si modernizarea Uzinei Chimice, in care se vor investi 40 de milioane de dolari", a declarat pentru „Adevarul" Augustine Kochuparampil, CEO ArcelorMittal Galati.
Noua baterie de cocsificare va produce 700.000 de tone de cocs pe an, comparativ cu cea veche, care avea o capacitate de 340.000 de tone pe an. Instalatia de desprafuire de la noua baterie va retine 99,9 la suta din praful rezultat in urma procesului de productie. „Pentru finalizarea acestor doua proiecte, la Galati va fi adusa cea mai buna tehnologie mondiala a momentului", spune Kochuparampil.
In anul 2008 se vor cheltui 220 milioane de dolari pentru investitii tehnologice si cu impact de mediu. Unul dintre proiecte este, de pilda, plantarea unui milion de arbori.
Mica padure ar trebui sa ocupe circa 70 de hectare de teren, care inca nu a fost achizitionat decat partial. Ionel
Bors, senior manager al combinatului, spune ca, in afara acestor proiecte, se va face si un parc, dar problema este, deocamdata, tot achizitionarea terenului.
Controale si amenzi
Directorul APM Galati, Mihai Turcu, a tinut sa precizeze: „De-a lungul timpului, combinatul a fost amendat de multe ori, dar eu nu cred ca amenda este o solutie".
Probleme mari sunt in zilele fara vant, cand noxele nu se disperseaza. Pana nu se rezolva problema filtrelor de la furnale si problemele de la UCC vor mai fi depasiri. „S-a simtit o mare diferenta de abordare a problemelor de mediu a celor de la combinat, mai ales in ultimii trei ani. Poate si din cauza presiunii normelor impuse de Uniunea Europeana si a amenintarii infringementului, patronatul a inceput sa se conformeze", mai spune Turcu. In mod cert, pana acum nu a fost control de mediu in combinat care sa nu fi fost insotit de amenzi.
Siderurgia si galatenii
In 2007, peste 25.000 de copii si 15.000 de adulti au ajuns la doctor invocand afectiuni in relatie cu poluarea iritanta;
Pe 12 iunie 2005, timp de mai multe ore, concentratia de sulf a fost de sapte ori mai mare decat limita admisibila, iar cea de amoniac, de 15 ori mai mare, in urma unui incident la Sectia Chimic a Uzinei Cocso-Chimice;
Unul dintre proiectele de mediu ale combinatului prevede plantarea unui milion de copaci, dar – deocamdata – nu se stie care vor fi cele 70 de hectare de teren ce urmeaza a fi impadurite;
Conducerea ArcelorMittal Galati s-a angajat sa finalizeze cu sase luni mai devreme investitiile de mediu promise in actualul program.
Combinatul siderurgic ocupa 1.600 de hectare
Cel mai mare combinat din tara si una din marile capacitati siderurgice din Europa Centrala si de Est a fost construit la Galati in anii ’60. El se intinde acum pe 1.600 de hectare, la vestul orasului. Sidex Galati, cum se numea acum sapte ani, a fost privatizat in 2001, pachetul majoritar de actiuni fiind preluat de compania LNM Holdings NV, apartinand magnatului britanic de origine indiana Lakshmi Mittal.
In total, 14.000 de angajati
Combinatul s-a numit pe rand Ispat Sidex, Mittal Steel, pentru ca, din 2006, sa ajunga ArcelorMittal Galati, dupa fuziunea grupului siderurgic european Arcelor cu rivalul Mittal Steel. La Galati, combinatul siderurgic numara astazi aproximativ 14.000 de angajati, adica o treime fata de numarul de salariati din anii ’80.
Prin Autorizatia integrata de mediu nr. 30/30 octombrie 2007 – cea mai complexa din tara (are nu mai putin de 639 de pagini), combinatul s-a angajat sa se conformeze Directivei 96/61&CE pana in 2014. Trebuie astfel sa realizeze 301 investitii in instalatii care sa reduca poluarea – 151 de masuri pentru aer, 37 pentru apa, 113 pentru sol, investitii evaluate la aceasta data (neoficial) la peste jumatate de miliard de dolari. Uzina Cocso-Chimica, Uzina Aglomerari Furnale, Uzina Otelarii Refractare, Uzina de Lamintate Plate – toate au de facut o sumedenie de investitii mai ales pentru reducerea emisiilor difuze si emisiilor de pulberi la cos.
La bateriile de cocsificare, de exemplu, emisiile la cos ar trebui sa se reduca de la 80 mg/Nmc la 50 mg/Nmc, iar la electrofiltrele de la masinile de aglomerare chiar de la 100 mg/Nmc la 30mg/Nmc. Si la gazele arse de la furnale, tintele de reducere sunt mari.
Cantitatea de monoxid de carbon la Furnalul 4 va trebui miscorata de la 1.200 mg/Nmc la 50 mg/Nmc, iar la Furnalul 5 de la 1.300 mg/Nmc la 50 mg/Nmc. Si la Fabricile de var 1 si 2, emisiile la cos de la cuptoarele rotative trebuie reduse de pana la cinci ori.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
