„Finalizarea unui nod hidrotehnic peste Dunare, Turnu Magurele – Nicopole, o investitie care ar costa 12 miliarde de euro, ar asigura trecerea masiva de la transportul auto la transportul pe apa", spune Stefan D. Popa, presedintele CCIMB
Proiectul teoretic sustinut de dipl. ec. Stefan D. Popa, Presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, ar fi o excelenta solutie economica si ar asigura o importanta reducere a emisiilor de gaze.
Adevarul: – Cat de interesati sunt investitorii straini de sursele de energie regenerabile din Romania?
Stefan D. Popa: – In acest an si anul trecut am avut intalniri la nivel inalt cu posibili investitori. Un exemplu este vizita la Bucuresti a delegatiei unui important grup industrial-comercial din Franta, si unul dintre cele mai puternice din lume.
In centrul discutiei au fost sursele de energie regenerabile, in principal realizarea nodului hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopole, o investitie care implica sume foarte mari. Mi-e teama ca suma vehiculata de specialisti, de 12 miliarde de euro, ar putea chiar sa fie depasita. Dar efectele intrarii in functiune ale acestui nod ar fi deosebit de benefice la nivel european.
– Care ar fi beneficiile nodului hidrotehnic Turnu Magurele – Nicopole?
– Odata cu intrarea Romaniei si Bulgariei in UE, Dunarea a devenit un fluviu al UE, exceptie fiind numai o portiune din Serbia si Croatia. Restul nu mai pune probleme din acest punct de vedere. UE va insista foarte tare in viitor pe utilizarea transporturilor pe apa. Punerea in exploatare a Dunarii pe tot parcursul anului este o conditie principala pentru initierea acestui sistem. Constanta este un port care poate sa ofere servicii de transport de orice nivel, inclusiv servicii de transport containerizat.
Sa ne uitam in urma la Portile de Fier. Anul acesta, in luna mai, s-au implinit 40 de ani de cand s-a dat in functiune nodul hidrotehnic de acolo. Aceasta realizare a avut efecte benefice evidente si in ceea ce priveste alimentarea cu energie si in ceea ce priveste legatura intre statele din sudul Dunarii si cele din nordul Dunarii prin podul realizat acolo, plus efecte benefice in ceea ce priveste navigatia.
Pentru ca un lucru poate mai putin stiut este ca in zona Portilor de Fier trecerea prin acel sistem era ajutata de cateva locomotive care trageau de pe mal barjele sau slepurile. Astazi, trecerea prin ecluzele de la Portile de Fier este practic o formalitate.
Acelasi lucru se va intampla si la nodul Turnu Magurele – Nicopole. Nu e un proiect simplu, dar trebuie sa punem in balanta consumul de combustibili fosili din transportul auto, care in toata Europa pune mari probleme in ceea ce priveste emisia de gaze. Punctul meu de vedere este ca trecerea de la transportul pe apa in detrimentul trasporturilor auto ar avea efecte importante in ameliorarea incalzirii globale. Mai mult, vor fi si importante beneficii economice, pe care le va aduce tranzitul sporit de marfuri.
– Care este proportia investitori straini-investitori autohtoni interesati de acest nod hidrotehnic?
– Ar trebui sa facem un consortiu international si pa¬rerea mea este ca acolo vom avea in majoritate investitori straini. Statul nu cred ca va fi doritor, dar vom discuta cu marii bogatasi ai Romaniei, care sper sa inteleaga ca acolo va fi o investitie care va da bani, dar nu peste noapte.
Avem modelul de consortiu pe care l-au avut turcii pentru podurile de la Istanbul. Japonezii si nemtii, care au construit primul pod acolo, au prefigurat ca valoarea investitiei va fi recuperata in 8 ani. Rezultatul a fost ca traficul antrenat a fost asa de intens, incat recuperarea s-a facut in mai putin de doi ani. Avem un fluviu generos, dar pe care, din pacate, in acest moment nu-l folosim.
– Astea ar fi sursele hidro de care dispunem. Daca ne referim si la celelalte surse de energie regenerabile, cum stam cu investitiile?
– Principalul impediment este mentalitatea. In momentul de fata, romanii nu constientizeaza foarte tare ce se va intampla cu cei care vor veni dupa noi, dar nici ce se intampla cu noi. A doua chestiune este politica, pe care toate guvernele din 90 pana azi au dus-o fata de aceasta chestiune. Politica pe care ar trebui s-o facem noi ar trebui sa incurajeze pasii marunti. De pilda, cred ca ar trebui sa urmam exemplul termopanelor, afacere pe care intr-o oarecare masura a facilitat-o statul, pe termen lung.
Importanta este finantarea. Dar si aici avem o problema: mentalitatea romanilor de a nu fi datori la banci. Pentru asta exista o explicatie care nu are nicio legatura cu perioada comunista. Intre cele doua razboaie, foarte multi oameni, cu averi mijlocii si mici, au saracit printr-o politica de credite, de jaf as spune, a bancilor. De acolo cred ca ni se trage.
Desi sunt natiuni care se conduc dupa filosofia ca e bine sa fii dator si chiar le merge bine, noua nu ne plac datoriile. Un alt impediment e birocratia care exista in toata lumea, si in Germania de exemplu, dar neamtul nu conditioneaza actul administrativ. Birocratia trebuie sa fie periata, iar viteza cu care se realizeaza actele administrative ar creste. Guvernele trebuie sa se aplece asupra problemelor sub aspectul legislatiei, care trebuie sa-l incurajeze pe individ sa spuna "da, domle’, imi pun pe casa doua panouri solare acum, ca ma ajuta statul".
– Ati investit in panouri solare. Ce v-a determinat sa faceti asta?
– In familie chiar am avut o impotrivire din partea ginerelui meu, care nu-si dorea sa punem panouri solare. Acum se lauda ca a ajuns sa consume echivalentul unei butelii pe luna cu gatirea hranei. Dar investitia este foarte mare.
Daca, de pilda, s-ar gandi un sistem de creditare in sensul in care sa se dea credite garantate de stat pe timp de opt ani, iar dobanda sa fie una mult mai joasa decat cea in cazul creditelor comerciale, atunci ar fi mult mai stimulativ. Am fost in Israel si am stat undeva la etajul 10 si, de la balcon, cat vedeam cu ochii, fara exceptie, blocurile erau acoperite de panouri solare. Ei au invatat sa gestioneze o resursa printr-un sistem inteligent de facilitati. Mentalitatea conform careia noi, romanii, le stim pe toate ar trebui eliminata.
– Cand spuneti „investitie mare", la cat va referiti?
– De pilda, o instalatie solara pe care am facut-o acum trei ani a costat atunci aproape 6.000 de euro.
– Daca ar fi sa ne ghidam dupa un stat care a reusit sa gestioneze foarte eficient sursele de energie regenerabile, care ar fi acesta?
– Indiscutabil Germania. Pe ei ii preocupa si fac o treaba excelenta, fara sa bata toba. La noi chestia cu termopanele a fost supermediatizata, si pana la urma numai unii au primit subventii, altii nu. Cred ca e important sa trecem repede de la vorbe la fapte, pentru ca schimbarile climatice se produc in ritm rapid si nu avem timp de pierdut. Sa ne laudam ca suntem ecologisti, fara sa facem lucruri concrete, n-are niciun rost.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
