Activistul de mediu, Gabriel Păun, președintele organizației non-guvernamentale Agent Green, este unul dintre cei 6 laureați ONU ai Premiului „Champions of the Earth” 2024, din peste 1.500 nominalizați.
Românul este câștigătorul categoriei „Inspirație și Acțiune” pentru eforturile sale de a apăra pădurile seculare ale României împotriva exploatării ilegale și a distrugerii.
Pe 10 decembrie 2024, Gabriel Păun, un apărător dedicat al mediului din România, a fost distins cu premiul „Campioni al Pământului” (Champions of the Earth) acordat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Premiul Organizației Națiunilor Unite (ONU) reprezintă cea mai înaltă distincție a Națiunilor Unite în domeniul protecției mediului și este acordat liderilor care demonstrează un angajament remarcabil în fața provocărilor legate de mediu.
„Acest premiu arată cât de importante sunt pădurile primare și seculare din România. Premiul putea fi dat și unui politician român, unui om de știință pentru că nu există restricții aici, dar au ales, totuși, un activist și asta cred că ar trebui să pună pe gânduri guvernul României și Ministerul Mediului”, a afirmat Păun pentru Green Report.
Anul acesta, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a primit mai mult de 1.500 de nominalizări și a selectat șase câștigători în urma unei evaluări tehnice, regionale și la nivel de țară.
„Gabriel Păun a fost selectat pentru deceniile sale de muncă în protejarea pădurilor primare care oferă servicii ecosistemice vitale și sunt adăpost pentru biodiversitate unică”, a declarat un reprezentant al ONU pentru Green Report.
Păun se alătură astfel unui grup select de indivizi și organizații care au contribuit semnificativ la protecția ecosistemelor și lupta împotriva degradării mediului.
„UNEP este dedicat susținerii dreptului la un mediu curat, sănătos și sustenabil, pe care Adunarea Generală a ONU l-a recunoscut ca drept uman în 2022.
Premiile Champions of the Earth recunosc indivizi și grupuri care promovează justiția de mediu și contribuie la promovarea neobosită a dreptului uman la un mediu curat, sănătos și sustenabil pentru toți oamenii”, a declarat pentru Green Report un reprezentant ONU.
Tema din acest an, care recunoaște munca transformatoare a indivizilor și organizațiilor inspiratoare pentru a combate degradarea terenurilor, seceta și deșertificarea, urmează sărbătorirea Zilei Mondiale a Mediului 2024, care se axează pe acțiunile de restaurare a terenurilor, și coincide cu negocierile COP-16 ale Convenției Națiunilor Unite de Combatere a Desertificării (UNCCD) din Riyadh, Arabia Saudită.
Conform unui raport al Parlamentului European din 2023, România se confruntă cu o creștere alarmantă a violenței împotriva avertizorilor de integritate și a pădurarilor.
La nivel global, peste 1.700 de apărători ai mediului din 61 de țări au fost uciși între 2012 și 2021, conform unui raport UNEP.
„Apărătorii mediului se confruntă cu o izolare teribilă. Adversarii noștri sunt mai mult sau mai puțin bucuroși că suntem foarte puțini, ceea ce ne face extrem de vulnerabili”, a afirmat Păun.
„Premiul nu-l primește ministrul Mediului pentru că a salvat pădurile, ci activistul care s-a luptat cu ministrul Mediului, cu sute de procese în instanță, prin care au fost salvate zeci de mii de hectare de pădure; prin proteste, studii științifice”, a declarat Gabriel Păun pentru Green Report.
Premiul „Champions of the Earth” – un simbol al curajului și inovației
Distincția „Champions of the Earth” a fost lansată în 2005 și este acordată anual pentru a evidenția lideri din sectoarele public și privat, societatea civilă și mediul academic.
Până în prezent, 122 de laureați au primit această distincție, fiecare dintre ei având o contribuție remarcabilă la conservarea mediului și la promovarea dezvoltării durabile.
„Munca asta se face cu lacrimi și sacrificii. Am crezut că o să fie mult mai ușor de atât la început. Nu mi-am imaginat că o să mă lupt cu guvernul țării mele și cu mari companii. Am ajuns să trăiesc în exil din cauza presiunilor puse pe mine”, spune Păun.
„E un pic trist pentru mine să fiu premiat în alte țări și hulit la mine în țară.”
Gabriel Păun, fondatorul organizației non-guvernamentale Agent Green, a fost recunoscut pentru curajul său de a combate defrișările ilegale și distrugerea pădurilor din România, mai ales în Carpați, unde se află unele dintre cele mai vechi și valoroase păduri de pe continent.
Munca sa este onorată, prin această dinstincție, drept un exemplu de activism dedicat, de opoziție împotriva celor care profită de resursele naturale ale țării fără să țină cont de sustenabilitatea acestora.
Directorul Executiv al UNEP, Inger Andersen, a evidențiat importanța premiului într-un context global alarmant: „Aproape 40% din suprafața terestră a planetei este deja degradată, iar deșertificarea și secetele devastatoare devin tot mai frecvente. Soluții există, iar exemplele oferite de campionii noștri din 2024 demonstrează că este posibil să apărăm și să vindecăm planeta.”
Gabriel Păun, dedicat pădurilor virgine din Carpați
Gabriel Păun s-a remarcat ca o voce puternică și un lider curajos în protejarea pădurilor seculare din România.
Păun a dedicat aproximativ 15 ani expunerii și combaterii exploatării ilegale a pădurilor din românești, care găzduiesc ultimele păduri primare ale Europei.
Munții Carpați conțin două treimi din pădurile virgine rămase pe continent. Aceste păduri nu doar că susțin o biodiversitate unică, incluzând specii emblematice (ursul brun, râsul și lupul), dar și oferă servicii ecosistemice esențiale, precum reglarea climei și prevenirea inundațiilor.
Cu toate acestea, pădurile României sunt sub asediu:
conform Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, peste jumătate din activitățile de exploatare forestieră din țară sunt ilegale. Vezi aici comunicatul ministerului.
Această realitate a determinat Uniunea Europeană să tragă un semnal de alarmă în legătură cu defrișările care alimentează degradarea mediului.
„Dacă punem cap la cap toate pădurile salvate de Agent Green, cu mine la cârmă, le totalizăm la aproape 50.000 de hectare. Iar dacă ne uităm la faptul că fiecare hectar de pădure primară și seculară produce oxigen în fiecare an pentru 170 de oameni, înseamnă că deja am salvat oxigen pentru 8 milioane de oameni”, explică activistul, subliniând de ce este importantă lupta pentru păduri.
„De asemenea, fiecare hectar de pădure salvată stochează, definitiv, cel puțin 344 de tone de carbon. Iar fiecare hectar de pădure primară seculară absoarbe anual cel puțin 750 de tone de dioxid de carbon din atmosferă, deci putem cuantifica impactul muncii.”
În ciuda dificultăților, Gabriel Păun și echipa sa de la Agent Green au obținut victorii remarcabile în protejarea pădurilor din România.
Organizația a deschis mai multe procese pentru a preveni exploatarea ilegală, iar în 2023 a câștigat o luptă juridică de durată împotriva tăierilor ilegale din Parcul Național Domogled-Valea Cernei, protejând peste 29.000 de hectare de păduri.
„Numele Agent vorbește de la sine: suntem dedicați investigațiilor. Dar lucrăm și cu oamenii de știință pentru a documenta valoarea pădurilor și pentru a convinge autoritățile – sau proprietarii, în cazul celor private – că aceste păduri merită protejate”, explică Păun.
Pe lângă activitatea sa în România, Gabriel Păun s-a implicat în inițiative internaționale, inclusiv promovarea unui parc al păcii în zona Carpaților, la granița dintre Ucraina și România.
Întrebat de Green Report de ce el sau Agent Green nu au fost vizibili în dezbaterile ultimelor modificări aduse Codului Silvic, Păun a afirmat:
„La Codul Silvic am fost foarte activi, dar în alt fel, căci nu întotdeauna, totul se tranșază în presă. În primul rând, ne-am concentrat pe infringementul pe care, dacă îl câștigăm cu CE (Comisia Europeană), vor fi obligați să corecteze Codul Silvic.
Ne-am concentrat pe câteva chestiuni care sunt în Codul Silvic, ca de exemplu interzicerea tăierilor rase în situl Natura 2000. A cântărit destul de mult prezența noastră în cele două locații în care am fost și cu Nicu Ștefănuță [vicepreședintele Parlamentului European n.red.], și cu Anja Hazekamp [europarlamentară olandeză, militant pentru drepturile animalelor, eurodeputat verde, n.red].
Aceste acțiuni au determinat Comisia Europeană să forțeze România ca, prin noul Cod Silvic, să interzică tăierile rase în situl Natura 2000. Vorbim de 23% din suprafața țării care, în curând vor fi 30%.”
Activistul susține că această victorie a fost obținută la o altă masă.
De asemenea, Agent Green a trimis mai multe comentarii la Parlament cu privire la modificările propuse codului. Unele au fost luate în considerare, altele nu.
Acesta mai punctează că dezbaterile din Parlament nu sunt dezbateri, iar discuțiile se poartă pe un ton „dictatorial” și „umilitor”. Iar când primești dreptul la cuvânt, se vorbește peste tine. „Este un loc al necivilizației!”
Codul Silvic a avut un principiu crucial, despre care Păun susține că a fost mutilat.
„Schimba complet silvicultura: se făcea pe rezultat, dar nu la metri cubi, ci pe specii, ca să nu le mai dea voie să taie pădurea ca să nu afecteze biodiversitatea. Era o chestiune bună și pentru schimbările climatice, și pentru protecția resurselor de sol, apă, pentru aerul curat, și care proteja și biodiversitatea, iar fix asta au mutilat-o!”
Întrebat care este numitorul comun dintre el și ceilalti laureați ONU, Păun a afirmat:
„Tot ce ține de renaturare, protejarea ecosistemelor intacte din pădurile seculare de la noi din țară, vin mănușă la pachet pentru stoparea deșertificării și aridizării planetei în diferite colțuri ale lumii. Nu doar zonele calde sunt vizate de deșertificare, ci și alte zone de pe planetă unde ne-am aștepta mai puțin. România nu prea mai are păduri, are plantații de copaci.
Nu ducem lipsă de copaci, ducem lipsă de păduri!
Ele atrag și păstrează umezeala, plantațiile agricole de copaci alungă ploile. Ca să avem ploi, să nu ne aridizăm, avem nevoie de păduri native, primare și seculare.”
Păun subliniază că, întrebată ce alte date mai sunt necesare pentru ca România să fie trimisă în fața Curții Europene de Justiție, Comisia Europeană a răspuns că este esențial să se pună accentul pe pădurile primare și seculare din situl Natura 2000.
Potrivit activiștilor de mediu, în aceste zone s-ar fi efectuat tăieri de panică, iar executivul european dorește informații detaliate despre modul în care aceste păduri au fost degradate pe durata procedurii de infringement.
„În Sumal apare doar ce se declară, lemn aparent legal, nu și cel ilegal. Am scos din acești trei ani datele din Sumal, am suprapus cu poligoanele și parcelele situate în păduri primare și seculare conform inventarului Primofaro din 2019, iar rezultatele au fost șocante. Literalmente tăieri de panică din aceste păduri seculare. Au fost scoase în ultimii ani, cu girul ministerului Mediului, legal, dar de fapt ilegal pentru că CE a spus că nu pot fi tăiate pădurile seculare, un volum de 4,7 milioane de metri cubi, din care jumătate din situri Natura 2000 pentru care suntem în infringement”, afirmă Păun.
Despre distincția primită de la ONU, activistul afirmă că nu și-ar fi imaginat vreodată să aspire la un astfel de premiu. Cu toate acestea, consideră că recunoașterea subliniază importanța crucială a luptei continue pentru protejarea acestor păduri. Distincția „Champions of the Earth” este o recunoaștere a curajului său și o sursă de inspirație pentru toți cei care luptă pentru mediu.
Într-un context în care 3,2 miliarde de oameni sunt amenințați de deșertificare, iar peste trei sferturi din populația lumii ar putea fi afectată de secete până în 2050, activiști precum Păun demonstrează că schimbarea este posibilă.
Curajul în fața pericolului
Lupta pentru protejarea pădurilor din România nu a fost lipsită de riscuri pentru Gabriel Păun.
De-a lungul carierei sale, a fost amenințat cu moartea, urmărit, agresat fizic și implicat în incidente periculoase.
„Nu sunt supărat sau furios sau îngrijorat. Nu am nimic de reproșat. Nu pot explica de ce am supraviețuit de atâtea ori. Dar sunt fericit pentru că pot face mai mult”, a declarat Gabriel Păun pentru ONU.
Un incident notoriu a avut loc în 2014, când Păun a urmărit un camion încărcat cu lemn care ieșea din Parcul Național Retezat, cel mai vechi parc din România.
Urmărind camionul până la un gater, a fost atacat cu spray lacrimogen de către un paznic de securitate.
Un alt atac violent a avut loc în 2015, când Păun a fost rănit grav în timp ce documenta exploatarea ilegală din aceeași zonă.
Vezi aici dovada video a atacului asupra activistului și echipei de investigații de mediu.
Cazul lui Gabriel Păun nu a fost soluționat, iar agresorii săi au scăpat nepedepsiți, deoarece dosarul deschis acum opt ani s-a prescris din cauza deficiențelor sistemului de justiție din România.
Laureații din acest an includ lideri politici, oameni de știință, ecologiști și antreprenori din întreaga lume, toți dedicați cauzei protejării ecosistemelor fragile.
Printre laureați se numără nume de referință, cum ar fi Sonia Guajajara, prima ministră a Popoarelor Indigene din Brazilia, care a fost distinsă pentru leadershipul său politic; și Amy Bowers Cordalis, avocată pentru drepturile indigene, care a militat pentru restaurarea ecosistemului râului Klamath din Statele Unite ale Americii.
De asemenea, Lu Qi, un om de știință din China, a fost premiat pentru contribuțiile sale în domeniul științei și inovației, fiind un lider în proiectele de combatere a deșertificării și degradării terenurilor din China.
Alte premii au fost acordate inițiativei SEKEM din Egipt, care promovează agricultura biodinamică, și ecologistului indian Madhav Gadgil, recunoscut pentru cercetările și implicarea sa în protejarea biodiversității din regiunea Western Ghats din India.
„Pădurile primare și cele bătrâne sunt de o importanță vitală. Am toate motivele să-mi dedic viața și cariera lor”, a afirmat activistul român la primirea premiului.
#campioniaiplanetei #sanatateaplanetei #stopdesertificarii #inspiratie #actiune #ONU #activistroman #agentgreen #championsoftheearth #fightfornature #defendnature #environmentaljustice #UN
