Balanța Lemnului a fost lansată de Grupul pentru Dialog Forestier, în colaborare cu Ministerul Mediului și are ca scop asigurarea transparenței în circulația lemnului din România. Platforma permite oricărui utilizator să urmărească traseul fiecărui buștean, oferind date esențiale despre proveniența și destinația lemnului, încurajând combaterea tăierilor ilegale și promovând o gestionare mai eficientă a resurselor forestiere.
Ministerul Mediului a prezentat un nou instrument digital menit să asigure transparența în industria lemnului.
Platforma Balanța Lemnului permite oricărui cetățean, companie sau organizație din societatea civilă să urmărească traseul fiecărui buștean din România.
„Putem vedea dacă lemnul ajunge pe foc sau în industrie, dacă este exportat, dacă provine din exploatare națională sau din import. Sunt date pe care le punem la dispoziția publicului, așa cum am promis, pentru că transparența este esențială nu doar pentru noi, ci și pentru cetățeni,” a declarat Mircea Fechet.
Platforma a fost realizată în colaborare cu Grupul pentru Dialog Forestier, pe baza informațiilor din SUMAL – sistemul de monitorizare a trasabilității lemnului.
Aceasta centralizează aproximativ 5 milioane de date, transformate într-un grafic interactiv ce poate fi consultat de orice utilizator.
Lansarea acestui instrument digital vine în contextul preocupărilor crescute legate de tăierile ilegale și lipsa de transparență din industria lemnului, oferind o modalitate concretă prin care publicul poate verifica în timp real circulația resursei forestiere din România.
Datele din raportul proiectului pentru anii 2023-2024
Conform datelor centralizate de Ministerul Mediului, cuprinse în raportul proiectului „Balanța Lemnului în România”, pentru perioada 2023-2024:
- 91% din lemnul exploatat provine din păduri amenajate din fondul forestier național, cu 58% din păduri publice și 32% din păduri private.
- 30% din lemnul exploatat a fost certificat în sistemul FSC (Forest Stewardship Council).
- 90% dintre persoanele fizice care au valorificat masa lemnoasă au proprietăți de pădure sub 5 hectare, dintre care 50% dețin proprietăți forestiere de sub un hectar.
- 55% dintre persoanele juridice care au valorificat masa lemnoasă în perioada de referință au proprietăți de sub 30 de hectare.
Aceste statistici oferă o imagine asupra resurselor forestiere și a modului în care acestea sunt exploatate în România, având un impact semnificativ asupra industriei lemnului și asupra economiei naționale.
„Aceste date sunt introduse de aproape 100.000 de utilizatori și au fost transformate dintr-o grămadă de date brute într-un set coerent și accesibil furnizate într-un mod interactiv. Veți vedea că aplicația permite vizualizarea atât a cantităților, tabelelor, dar și a unui flux grafic foarte interesant nu numai pe toată țara și pe tot anul, ci și pe județe, regiuni, luni ș.a.m.d.” – a transmis reprezentantul Grupului pentru Dialog Forestier.
România, dependentă de lemn de foc: ce arată noua platformă de trasabilitate a lemnului
Noua platformă Balanța Lemnului scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: România este profund dependentă de lemnul de foc.
Peste jumătate din lemnul exploatat ajunge în sobe, în loc să fie utilizat în industrie.
„Asta ne învață că trebuie să accelerăm investițiile în rețeaua națională de gaze naturale și să investim în sobe eficiente din punct de vedere energetic”, a declarat ministrul Mediului.
În acest context, Guvernul a demarat programul Rabla pentru Sobe, menit să crească eficiența energetică a sistemelor de încălzire de la 25% la 75%.
„Asta înseamnă că, în loc de trei căruțe de lemne, vei folosi o singură căruță”, a explicat Fechet.
Un alt aspect problematic este risipa speciilor valoroase.
Stejarul, de exemplu, ajunge în mare parte ars, în loc să fie utilizat în industria mobilei.
„E o pierdere pentru industria românească și pentru economia noastră. Industria lemnului reprezintă 3,5% din PIB, iar orice procent adăugat aici înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite.”
Totodată, datele platformei demontează mitul exportului masiv de lemn brut, după spusele ministrului.
Deși România exportă mai mult lemn decât importă, este vorba în principal de lemn procesat, ceea ce aduce valoare adăugată economiei.
„Prin procesare, statul român câștigă bani într-o industrie orizontală și ne dorim ca acest sector să fie din ce în ce mai competitiv.”
Transparența oferită de Balanța Lemnului poate contribui la politici mai eficiente privind gestionarea resurselor forestiere, protejarea speciilor valoroase și sprijinirea industriei autohtone.
„Transparența nu strică niciodată.” – subliniază Mircea Fechet.
Industria lemnului din România: între dependența de importuri și lipsa infrastructurii
Balanța Lemnului oferă o imagine de ansamblu asupra sectorului forestier din România și scoate în evidență atât progresele, cât și problemele structurale.
Unul dintre aspectele pozitive este că 8 milioane de metri cubi de lemn ajung anual în industrie,
ceea ce reprezintă „un lucru extraordinar”, potrivit ministrului.
Cu toate acestea, industria lemnului se bazează încă semnificativ pe importuri, o situație pe care autoritățile vor să o schimbe.
„Ne vom asigura, împreună cu RomSilva, că modificăm regulamentul de punere în vânzare a masei lemnoase, astfel încât lemnul românesc să fie mai accesibil, cu un preț predictibil, contracte pe termen lung și cantități suficiente pentru industrie”, a declarat Mircea Fechet.
Un alt aspect esențial semnalat de platformă este faptul că România exploatează sub potențialul legal.
Deși amenajamentele silvice permit exploatarea a 22 de milioane de metri cubi de lemn, în 2024 s-au exploatat doar 18 milioane.
„Acest lucru se datorează și lipsei infrastructurii adecvate. România are printre cele mai puține drumuri forestiere din Europa, doar 6 metri la fiecare hectar de pădure, ceea ce este foarte puțin comparativ cu alte țări.” – subliniază Fechet.
Lipsa infrastructurii forestiere și dependența de importuri sunt provocări care pun presiune asupra sectorului.
Autoritățile promit soluții, dar rămâne de văzut cât de repede vor putea fi implementate aceste schimbări.
Tăierile ilegale, în scădere? Autoritățile anunță noi măsuri pentru combaterea furtului de lemn
Ministerul Mediului susține că fenomenul tăierilor ilegale este în descreștere, datorită unor noi instrumente de supraveghere și control.
„Instrumentele digitale, fie că vorbim de colaborarea cu Google pentru evaluarea fotografiilor din SUMAL, fie că ne referim la tehnologia LiDAR, hărți satelitare sau puncte de supraveghere video, încep să producă efecte”, a declarat acesta.
Una dintre cele mai dure măsuri introduse recent este confiscarea autovehiculelor folosite pentru furtul de lemn.
„Dacă în trecut existau dubii sau multe discuții, astăzi fiecare hoț de lemne rămâne fără autovehicul”, a punctat ministrul.
Deși nu există încă o cifră centralizată la nivel național, doar în județul Suceava au fost confiscate numeroase autovehicule, inclusiv camioane cu valori de zeci sau chiar sute de mii de euro.
În ceea ce privește datele oficiale privind tăierile legale și ilegale, platforma Balanța Lemnului oferă o imagine detaliată asupra trasabilității lemnului, dar nu conține încă statistici oficiale privind tăierile ilegale.
Când începe Rabla pentru Sobe și ce sumă vor primi beneficiarii?
Programul sprijinit de autorități, Rabla pentru Sobe, este menit să îmbunătățească eficiența energetică a sistemelor de încălzire.
Ghidul de finanțare a fost publicat în Monitorul Oficial, iar programul va începe de îndată ce bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) va fi aprobat.
Beneficiarii vor putea primi până la 10.000 de lei, cu un cuantum al finanțării de 70% din partea statului, restul de 30% fiind acoperit de beneficiar.
Scopul programului este reducerea consumului de lemn prin utilizarea unor sobe cu un randament mult mai mare.
Inițiatorii proiectului Balanța Lemnului speră că acest instrument va ajuta ca guvernanța forestieră să nu mai fie făcută pe bază de intuiție, ci pe date și analize reale.
De asemenea, transparența informațiilor va aduce beneficii agenților economici din sectorul privat, contribuind la o competiție mai corectă și mai echilibrată în acest domeniu.
Specialiștii susțin că toată lumea va avea de câștigat de pe urma acestei platforme, atât din perspectiva afacerilor, cât și din cea a monitorizării.
CITIȚI ȘI:
