Oameni de știință din 19 țări au plecat într-o expediție de un an în Oceanul Arctic. Proiectul, cel mai mare de acest fel, are scopul de a ajuta la o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice globale.
Spărgătorul de gheață Polarstern și-a ridicat ancorele din Tromsø, Norvegia, în noaptea de 20 septembrie, oferindu-le șansa unor sute de oameni de știință să petreacă următorul an în apropierea Polului Nord.
„Vrem să ne ducem în zona arctică pentru că este epicentrul schimbărilor climatice”, a spus Markus Rex, cercetător la Institutul Alfred Wegener din Germania, care conduce proiectul.
Expediția, numită Mosaic, este prima oportunitate pe care o au cercetătorii climei de a studia zona arctică în sezonul de iarnă, pentru că până acum nu au avut echipamente potrivite – le lipsea în special spărgătorul de gheață.
„Nu înțelegem sistemul climatic din această zonă foarte bine pentru că nu am fost niciodată iarna acolo”, a mai spus el pentru Reuters.
Țările participante la cercetare sunt Austria, Belgia, Canada, China, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Japonia, Coreea, Olanda, Norvegia, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Elveția și SUA. În total, pe nava Polarstern vor fi 600 de persoane.
Oamenii de știință vor putea să observe procesul climatic pe parcursul unui întreg an, pentru prima dată, în speranța că vor putea genera predicții mai exacte privind clima, pe viitor.
În decursul acestui an, ambarcaţiunea va pluti apoi în derivă, odată cu gheaţa care o înconjoară. Totuși, nava va fi susținută de spărgătorii de gheață din Rusia, China și Suedia. Cooperarea internațională se va manifesta și sub forma mai multor tabere de cercetare pe gheață, care vor studia oceanul, gheața, atmosfera, precum și fauna iernii arctice.
Cercetătorii au avut parte de antrenamente pentru a face față unora dintre cele mai dure condiții de pe Pământ: nopți polare, întuneric complet, furtuni de zăpadă și temperaturi minime de până la -45 de grade Celsius.
„Avem câte un plan pentru orice eveniment, chiar și pentru o posibilă pierdere a navei”, a mai spus Rex, subliniind că sunt slabe șansele să se întâmple asta.
Proiectul multidisciplinar de Observare pentru Studiul Climatului Arctic (MOSAIC) este cel mai mare proiect internațional de cercetare arctică din toate timpurile.
„Cunoștințele provenite din expediția MOSAIC vor extinde în mod semnificativ cunoștințele noastre despre Arctica. Avem nevoie de aceste date urgent pentru a ne îmbunătăți înțelegerea efectelor schimbărilor climatice globale și a capacităților noastre de predicție”, a declarat Anja Karliczek, ministrul federal al Educației și Cercetării din Germania, într-o conferință de presă.
Scopul MOSAIC este de a dezvolta o mai bună înțelegere a proceselor dintre atmosferă, ocean și gheață, precum și modul în care schimbările în aceste sisteme se desfășoară pe scară internațională și regională. Cinci domenii principale de cercetare vor participa la această sarcină: fizica gheții pe mare și acoperirea zăpezii, procesele atmosferice și marine, ciclurile biogeochimice și ecosistemul arctic.
Bugetul proiectului acoperă peste 120 de milioane de euro, finanțat de partenerii internaționali participanți și, în special, de Asociația Helmholtz și de Ministerul Federal German pentru Educație și Cercetare. Primii pași din proiect au fost făcuți încă din 2011.
MOSAIC se inspiră dintr-o misiune ce a avut loc în urmă cu peste 125 de ani, când exploratorul polar norvegian Friedtjof Nansen a rămas prins în gheţurile arctice la bordul navei sale, Fram. Corabia lui a plutit în derivă din 1893 până în 1896. Nicio misiune similară nu a avut loc de atunci.
