COMUNICAT DE PRESA
Attila KORODI, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile a participat in aceasta dimineata la evenimentul de lansare a „Schemei de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediu”.
Prezentam in continuare transcrierea discursului sustinut de ministrul Attila KORODI:
„Ma bucur ca discutam acum despre felul in care incepe sa arate Romania europeana: doua ministere care prezinta impreuna o schema de granturi, prin care cateva zeci de milioane de euro sunt puse la dispozitia administratiilor locale, pentru proiecte de mici dimensiuni, dar atat de necesare tarii noastre! Astazi lansam schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public, in sectoarele prioritare de mediu. Este, de altfel, ultima schema PHARE, a saptea, pentru proiecte de investitii in gospodarirea apelor, a apelor uzate, dar si in gestionarea deseurilor.
Dintre celelalte 6 scheme de granturi PHARE CES, lansate si aflate deja in implementare, 4 vizeaza autoritatile publice locale (3 scheme de investitii si 1 schema de pregatire proiecte), iar 2 vizeaza Intreprinderile Mici si Mijlocii (1 schema de investitii si 1 schema de pregatire proiecte).
Primele scheme de granturi in sectorul de mediu s-au adresat tot autoritatilor publice locale. Ele au fost implementate sub PHARE CES 2003, in domeniul gestionarii deseurilor, au acoperit toate regiunile de dezvoltare si au cuprins 89 de contracte, in valoare de peste 60 de milioane de euro, din fonduri Phare si din cofinantare. ”
A urmat PHARE CES 2004, cea dintai schema in beneficiul sectorului privat (IMM-uri), in cadrul carei au fost semnate 15 contracte pentru pregatirea de proiecte in domeniul gestionarii deseurilor. Si tot sectorul privat a beneficiat si de o schema de investitii, de aceasta data, cu 8 contracte in valoare totala de peste 1 milion de euro, sub PHARE 2005.
In acelasi timp, PHARE CES 2005 a pus la dispozitia autoritatilor locale doua scheme ample in domeniul protectiei mediului: una de granturi pentru pregatirea de proiecte, in cadrul careia s-au semnat 102 contracte, si o schema de investitii, cuprinzind 71 de contracte a caror valoare a depasit 51 de milioane de euro.
Am avut, deci, pana azi, in cadrul celor 6 scheme PHARE anterioare, 264 de contracte semnate pentru sectorul public si 23 de contracte destinate sectorului privat, cu o valoare totala de peste 115 milioane de euro.
Nu stiu daca realizati cat de important este de fapt acest eveniment! Sectoarele vizate de aceasta schema de granturi mici pot fi considerate, fara a sta prea mult pe ganduri, domenii fierbinti… Spun asta pentru ca la aceste doua capitole, Romania trebuie sa recupereze decalaje importante inregistrate in raport cu tarile membre ale Uniunii Europene. Ca sa va faceti o idee mult mai clara, pot sa va spun ca, pentru a putea sa ne comparam cu statele europene, Romania trebuie sa investeasca pana in anul 2018, numai pentru conformarea la directiva UE privind apele uzate urbane, nici mai mult, nici mai putin decat 9,5 miliarde de euro: 5,7 miliarde pentru reabilitarea sau constructia de statii de epurare iar 3,8 miliarde in sisteme de canalizare.
Ati putea crede ca investitiile despre care va vorbesc sunt imense….este adevarat!…dar tinand cont de faptul ca fiecare aglomerare umana cu mai mult de 10.000 de locuitori trebuie sa fie prevazuta cu statii de epurare avansate tehnologic (treapta tertiara – eliminarea azotului si fosforului), sumele incep sa sune aproape de realitatea tarii noastre! Pe de alta parte, dincolo de aceasta obligativitate legislativa, la ora actuala apele uzate evacuate nu sunt suficient epurate sau in unele cazuri chiar deloc: vorbim, practic, de jumatate (50%) din apele evacuate in Romania, care sunt in aceasta situatie! Ati putea sa ma intrebati, de ce inregistram aceste probleme in conditiile in care pe teritoriul tarii noastre functioneaza mai mult de 1300 de statii de epurare!
Se intampla asta pentru ca din totalul celor 1310 statii de epurare inventariate, 63,4% nu functioneaza corespunzator. De asemenea, exista 47 de localitati in tara noastra printre care si: Bucurestiul, Craiova, Drobeta-Turnu-Severin, Braila, Galati, Tulcea etc., care deverseaza apele uzate in receptorii naturali, fara o epurare prealabila. Cauzele acestei situatii se explica fie prin: lipsa statiilor de epurare (cum este cazul oraselor pe care le-am pomenit mai devreme), vechimea retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare, modificarea capacitatii de epurare – fara adaptarea acesteia la parametrii constructivi, slaba capacitate manageriala sau situatia financiara precara a operatorilor de utilitati publice.
Nici in privinta retelelor de apa si canalizare situatia nu este mai buna! In momentul de fata, retelele de canalizare din Romania se intind pe 18.381 de km, ceea ce inseamna ca populatia care beneficiaza de aceste servicii insumeaza 11,5 milioane de locuitori. Dintre acestia, peste 10 milioane de romani locuiesc la oras, iar peste 1 milion de romani locuiesc la sate. Cu alte cuvinte, la ora actuala 90% din orasenii Romaniei au servicii de canalizare, in timp ce doar 10% din populatia de la sate se bucura de aceleasi avantaje.
Iar daca corelam cele doua echipari hidro-edilitare (retea apa/retea canalizare) reiese urmatoarea situatie:
– 52% din populatie beneficiaza la ora actuala de ambele servicii;
– 16% dintre romani beneficiaza doar de alimentare cu apa;
– Iar 32% dintre romani nu se bucura de niciunul dintre cele doua servicii.
Daca ne uitam peste granite, in Cehia de exemplu, vedem ca acolo datele sunt mult mai optimiste: 90% dintre cehi sunt concetati la reteaua de apa si canalizare. Si Ungaria inregistreaza o situatie foarte buna: acolo circa 90% din populatie beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa, iar 62% beneficiaza de serviciul de canalizare.
V-am dat aceste doua exemple pentru a intari ideea pe care am exprimat-o la inceput, referitoare la decalajele pe care tara noastra le are de recuperat in raport cu alte state ale UE.
De altfel, studiul comparativ realizat intre statele Uniunii Europene a reliefat inca o data o situatie deficitara a infrastructurii de apa si apa uzata din Romania, subliniind necesitatea investitiilor in acest domeniu. Practic, fiecare proiect in acest sector incepe sa conteze, mai cu seama ca Romania este plasata conform acestui studiu pe locul 2 in randul tarilor cu necesar investitional mare in acest sector, imediat dupa Polonia.
Cat priveste sectorul deseurilor, pot sa va spun ca si aici inregistram probleme. Si nu o spunem doar noi, autoritatile ci si populatia! Potrivit ultimului Barometru de Politici Publice, realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale, si dat publicitatii in decembrie 2007, peste 60% din populatia tarii manifesta un interes sporit asupra problematicii deseurilor, ceea ce plaseaza acest capitol pe primul loc in topul problemelor de mediu evidentiate de populatie. Populatia nu greseste deloc!
Anual, Romania trebuie sa gestioneze eficient, in medie, 36,7 milioane de tone de deseuri, adica aproximativ 100.000 de tone de deseuri pe zi. Aceasta cantitate, ne plaseaza intr-o pozitie de mijloc, daca e sa ne raportam la statele UE. 71% din totalul deseurilor provin la ora actuala din activitati de productie, in timp ce restul de 29% reprezinta deseuri municipale.
Conform estimarilor noastre, aceste cifre vor creste in anii urmatori, cel putin in cazul deseurilor municipale. Planul National de Gestiune a Deseurilor estimeaza o crestere medie de 0,8% pe an a cantitatii acestor tipuri de deseuri, generate pana in 2013. Din totalul deseurilor municipale, aproximativ 40% reprezinta materiale reciclabile, din care cca. 20% pot fi recuperate, nefiind contaminate. In urma colectarii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total generate sunt valorificate la ora actuala in Romania.
Cum arata, insa, „cosul saptaminal cu deseuri menajere” al romanilor? In primul rind, generam, fiecare dintre noi, acasa, cam 5 kilograme de deseuri pe saptamina. Jumatate dintre ele (2,5 kilograme/saptamina) sunt deseuri biodegradabile; apoi, o jumatate de kilogram o reprezinta sticla, iar o alta jumatate de kilogram, hirtia si cartoanele. Restul de aproape doua kilograme se imparte pe alte tipuri de deseuri, din care textilele reprezinta cam 250 de grame pe saptamina, iar materialele plastice, incluzind celebrele peturi, circa 200 de grame – o cantitate importanta, tinind cont de greutatea lor redusa.
In ultimii ani, agentii economici privati au demarat actiuni sustinute de colectare a cartonului si a PET-urilor. In unele localitati s-au amplasat centre de colectare la care populatia poate depune (cu sau fara remunerare) maculatura, carton, sticle, plastic. In Romania, institutiile din industria sticlei, hartiei si cartonului si maselor plastice sunt autorizate si au inceput sa preia aceste deseuri de la centrele de colectare in vederea reciclarii si/sau valorificarii. Cu alte cuvinte, lucrurile se misca in acest sector, desi mai avem multe de facut!
De pilda, avem de gasit solutii pentru deseurile provenite din constructii si demolari. Cantitatea acestui tip de deseuri generata in Romania este relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii. Nu exista inca un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodaria proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarata. Strategiile regionale de gestiune a deseurilor trebuie sa prezinte solutii care sa vizeze si aceasta categorie de deseuri, avand in vedere ca acestea devin o problema stringenta.
Doamnelor si Domnilor, nu va ascund ca eforturile pe care intreaga societate romaneasca a trebuit si va trebui sa le faca in continuare nu sunt deloc neglijabile, iar mare parte dintre ele vizeaza conformarea cu standardele europene de mediu si cu indeplinirea angajamentelor de mediu pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare.
Cele doua elemente esentiale in capitolul „Mediu” le reprezinta, cum spuneam si la inceput, sectoarele „apa/apa uzata” si „deseuri”, iar gasirea unor modalitati corespunzatoare de gestionare a celor doua sectoare reprezinta un pas crucial pentru garantarea unei dezvoltari durabile a societatii in care cu totii traim. Aceste doua sectoare se traduc pe scurt in asigurarea unor servicii de calitate pentru populatie si in crearea unui sistem socio-economic performant.
In conditiile date si luandu-se in considerare importanta covarsitoare si dificultatea punerii in practica a directivelor Uniunii Europene privind sectoarele de mediu, comunitatea europeana acorda in continuare sprijin Romaniei. Unul dintre mecanismele de acordare a unui astfel de sprijin il reprezinta schemele de granturi. Ceea ce lansam astazi, are o mare valoare pentru comunitatile eligibile, intrucat folosirea cu chibzuinta a acestor fonduri va genera un plus de decenta si confort pentru comunitatile beneficiare.
Nu pot sa inchei fara a explica inca o data ca autoritatile locale au un rol esential in implementarea acestor proiecte… in accesarea acestor fonduri necesare proiectelor… si in fundamentarea necesitatilor locale!
Am incredere ca aceasta schema se va bucura de succes si va contribui la initierea unor proiecte viabile de protectia mediului! Am vorbit azi de schemele de granturi mici, dar ele vin, de fapt, in completarea marilor proiecte de infrastructura, a caror coloana vertebrala o reprezinta Programul Operational Sectorial Mediu. Va reamintesc doar ca, in acest moment, Ministerul Mediului asteapta OK-ul Comisiei Europene pentru primele 5 proiecte transmise, prin POS Mediu, pentru sectorul de apa/apa uzata, proiecte in valoare de 560 de milioane de euro, de care vor beneficia aproape 1 milion de cetateni. Romania se misca, deci, in directia buna, pe infrastructura de mediu, insa cu o viteza pe care dorim s-o acceleram.
Va multumesc, in numele Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, pentru interesul aratat proiectelor destinate protectiei mediului”.
Serviciul Relatii Publice al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile
