Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor finalizeaza anul acesta studiul „Impactul schimbarilor climatice in hidrologie si gospodarirea apelor” contributie in cadrul proiectului international CECILIA – „Evaluarea impactului si a vulnerabilitatii la schimbari climatice in centrul si estul Europei”- , la care au participat 16 institutii partenere din 12 tari europene si care a avut ca perioada de desfasurare 1 iunie 2006 – 31 decembrie 2009.
Bugetul alocat INHGA in cadrul proiectului a fost constituit din urmatoarele surse financiare: Uniunea Europeana (50%), Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii (25%) si INHGA (25%).
Scopul general al proiectului CECILIA a fost acela de a evalua impactul schimbarilor climatice de la scara regionala la cea locala pentru teritoriul din centrul si estul Europei. De asemenea, in cadrul acestui proiect s-a analizat impactului acestor schimbari climatice asupra resurselor de apa, agricultura si paduri, calitatea aerului si sanatate.
Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor coordoneaza pachetul de lucru „Impactul schimbarilor climatice in hidrologie si gospodarirea apelor”, avand ca obiectiv integrarea rezultatelor diferitelor abordari si activitati de modelare climatica anterioare sau obtinute pe parcursul desfasurarii proiectului pentru a evalua vulnerabilitatea si impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa din bazinele hidrografice Buzau si Ialomita.
Rezultatele INHGA in cadrul proiectului
Estimarea scurgerii in conditii de schimbari climatice s-a realizat prin simularea debitelor medii lunare, in diferite sectiuni ale raurilor din bazinele hidrografice Buzau si Ialomita, cu ajutorul unui model de bilant de apa (modelul WatBal), avand ca date de intrare rezultatele scenariilor climatice efectuate cu ajutorul unor modele de circulatie globala (GCMs), precum si rezultatele modelelor climatice regionale (RegCMs) cu rezolutie spatiala mare (10 Km), pentru doua orizonturi de timp 2021-2050 si 2071-2100.
In urma acestor simulari s-au evidentiat urmatoarele schimbari in evolutia scurgerii de apa datorita modificarilor climatice:
– Pe masura ce orizontul de timp creste, scurgerea medie anuala scade cu 20 – 30 % (2021-2050) sau 30-40% (2071-2100).
– Analiza variatiei debitelor medii lunare simulate pe baza modelelor climatice arata ca in general pentru toate lunile anului acestea scad fata de regimul actual, exceptie facand doar zonele cu altitudine de peste 800 m la care exista o tendinta de crestere a debitelor medii lunare in lunile martie – mai.
– Fenomenele extreme se amplifica prin cresterea debitelor medii lunare maxime in perioada de primavara si scaderea valorilor scurgerii medii lunare in perioada de vara–toamna.
– Producerea mai devreme a viiturilor nivale si reducerea viiturilor mixte de primavara, provenite din topirea zapezii si ploi, prin desincronizarea topirii stratului de zapada de producerea ploilor.
Managementul integrat al resurselor de apa pe termen lung necesita elaborarea de scenarii de evolutie a cerintelor de apa viitoare pe unitati bazinale si adoptarea unor masuri de adaptare la modificarile induse de schimbarile climatice asupra scurgerii. Rolul masurilor de adaptare fiind acela de a realiza in noile conditii climatice, un “nou” echilibru intre resursele disponibile de apa si cerintele folosintelor de apa.
Pentru evaluarea cerintelor viitoare de apa in spatiul hidrografic Buzau – Ialomita a aparut necesitatea de a face o serie de ipoteze privind dezvoltarea socio-economica a zonei analizate. In cadrul acestei analizei s-a avut in vedere doar orizontul de timp 2021-2050, deoarece anul 2020 este anul limita pentru care exista o “proiectie a principalilor indicatori macroeconomici” elaborata de Comisia Nationala de Prognoza a Romaniei.
In vederea asigurarii cerintelor de apa viitoare pentru populatie, industrie, agricultura, etc., sunt propuse o serie de masuri de adaptare la schimbarile climatice bazate pe resursele de apa viitoare si analiza privind vulnerabilitatea acestor resurse.
Desi schimbarile climatice pot afecta fiecare om al planetei, problema masurilor de adaptare trebuie rezolvata de catre comunitatile umane si societate in general. Prin urmare masurile majore sunt cele adoptate de societate.
Masurile de adaptare propuse de catre societate (sau comunitati) sunt in general masuri structurale si au in vedere cresterea disponibilului de apa si totodata diminuarea efectelor distributiei lunare a debitelor, ca urmare a schimbarilor climatice. Ele urmaresc realizarea de noi infrastructuri sau modificarea fizica a unora dintre cele existente.
Concluzii
Scenariile climatice efectuate in cadrul proiectului acopera practic toata suprafata tarii, iar metodologia utilizata la analiza regimului hidrologic in conditii de schimbari climatice poate fi aplicata si pentru alte bazine hidrografice, prin urmare exista posibilitatea continuarii acestui studiu.
Cresterea nivelului de cunoastere privind vulnerabilitatea si efectele schimbarilor climatice in Romania va sprijini politicile preventive de adaptare, efective si eficiente din punct de vedere al costurilor.
Pe de alta parte multe dintre masurile de adaptare propuse sunt acelea care se vor dovedi benefice chiar in lipsa unor efecte ale schimbarilor climatice si cele care pot fi implementate cu costuri mici. Rezultatele cercetarilor efectuate privind impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa implica dezvoltarea de noi criterii si tehnici de proiectare a barajelor si a constructiilor.
De asemenea, apare necesitatea elaborarii unor noi proceduri de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor care sa tina seama de gradul de incertitudine in evolutia regimului hidrologic datorat, in special, modificarilor climatice.
