In urmatorii 18 de ani, peste 100 de milioane de oameni ar putea sa moara din cauza schimbarilor climatice, potrivit unui raport dat publicitatii de organizatia umanitara Dara.
Economia mondiala va fi, de asemenea, grav afectata, riscand sa piarda 3,2% din potentialul de crestere anuala, daca nu sunt luate, rapid, masuri pentru stoparea cresterii temperaturilor la nivel global.
Poluarea si foametea
ucid, anual, 5 milioane de oameni
Dara a calculat, de asemenea, ca, anual, mor 5 milioane de oameni din cauza poluarii, a foamei, cat si a bolilor provocate de incalzirea globala.
Aceasta cifra sumbra ar putea ajunge la 6 milioane de victime, intr-un an, totalizand 100 de milioane pana in 2030. 90% din aceste decese se inregistreaza, in prezent, potrivit raportului, in tarile in curs de dezvoltare.
Economia globala,
grav afectata de incalzirea globala
Dara estimeaza ca efectele incalzirii globale diminueaza deja cu 1,6% cresterea economica la nivel global, existand toate sansele ca aceasta cifra sa se dubleze pana in 2030.
“Pierderile din agricultura si pescuit ar putea sa depaseasca 930 milioane de euro, pana in 2030, mai ales in tarile sarace, unde milioane de oameni sunt dependenti de aceste activitati”, a estimat Jeremy Hobbs, directorul organizatiei Oxfam International.
In 2030, porumbul mai scump
cu 140% fata de celelalte alimente
In 2030, potrivit Oxfam, riscul crescut de seceta ar putea ridica pretul porumbului cu "140% in comparatie cu pretul mediu al produselor alimentare" la aceasta data.
Potrivit raportului Dara, SUA si China ar putea sa aiba un PIB diminuat cu 2,1%, in 2030, din cauza schimbarilor climatice, iar, in India, efectele incalzirii globale s-ar putea solda cu pierderi de 5% din PIB in acelasi interval de timp.
Incalzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea stiintifica internationala, fiind deja evidentiat de analiza datelor observationale pe perioade lungi de timp.
Seceta, a doua mare problema
cu care se confrunta omenirea
“Seceta si fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea si desertificarea reprezinta, dupa poluare, a doua mare problema cu care se confrunta omenirea in momentul de fata, afectand toate regiunile globului pamantesc. Speciile agricole sunt cele mai vulnerabile la frecvente variatii climatice anuale, iar reducerea pierderilor si cresterea nivelului productiilor agricole sunt benefice atat economic, cat si social. Efectele directe conduc la deprecierea starii de vegetatie si reducerea productiei agricole anuale, deteriorarea treptata pana la compromiterea totala a culturii. Efectele indirecte sunt mai complexe, determinand schimbari in practicile de utilizare a terenurilor agricole si tehnologia de cultivare, precum si a modului de folosinta al acestora, fiind afectata stabilitatea recoltelor anuale si chiar dezvoltarea economica a unei regiuni sau zone agricole atunci cand fenomenul se succede in timp si spatiu si nu se iau masuri de prevenire si diminuare a consecintelor nefavorabile”, a explicat, pentru Green Report, Dr. Elena Mateescu, Seful Laboratorului de Agrometeorologie, Administratia Nationala de Meteorologie.
