STRATEGIE COMUNA DE MANAGEMENT A INUNDATIILOR LA DUNARE, INITIATIVA LA NIVELUL ICPDR
In cadrul celei de-a X-a intalniri a Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea, s-a discutat despre stadiul de implementare a Directivei Cadru pentru Apa in bazinul fluviului Dunarea, dar si elaborarea unui program de actiune comun al statelor impotriva inundatiilor.
Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea si-a anuntat decizia sa promoveze propunerea Romaniei de a fi elaborate hartile de risc pentru Dunare, decizie care a fost extinsa asupra tuturor statelor riverane. Astfel, tarile riverane urmeaza sa-si analizeze si sa-si promoveze propriile solutii, acestea urmand a fi supuse dezbaterilor comune de la nivelul Grupurilor de lucru ale ICPDR. „Rezultatul final este acela de a se elabora o strategie si un program comun de risc la inundatii pentru Dunare, astfel incat tarile riverane sa fie capabile sa-si furnizeze uneia alteia solutii unitare si de colaborare interstatala si interinstitutionala, in caz de inundatii. COLABORAREA INTERSTATALA SI INTERINSTITUTIONALA ESTE SOLUTIA-CHEIE DE MANAGEMENT IN CAZ DE INUNDATII”, a declarat Marius POSTELNICESCU, director general, in cadrul celei de-a X-a intalniri a ICPDR, cand Romania a cedat presedintia Serbiei, pentrul anul urmator.
Pentru implementarea noii Directive EC/15/2006 privind Inundatiile, este necesar ca Romania sa parcurga patru etape:
1. Transpunerea legislativa – termen de finalizare 2009
2. Evaluarea preliminara a riscului – termen de finalizare 2011
3. Harti de risc la inundabilitate- termen de finalizare 2013
4. Planuri de Managementul Riscului la Inundatii- termen de finalizare 2015
Noul concept european de amenajare a raurilor reglementat prin Directivele europene (60/2000/EC si 15/2006/EC), in acord cu termenul „living with flood risk”, vorbeste despre mutarea accentului de la masuri structurale la cele non-structurale de protectie. „Prin noul concept european despre inundatii se urmareste, primordial, protectia oamenilor si a bunurilor acestora prin realizarea, dupa caz, a unor lucrari structurale de aparare: lacuri, poldere, diguri si derivatii de ape mari, dar in acelasi timp se ia in considerare refacerea unor zone umede in scopul conservarii si dezvoltarii biodiversitatii si atenuarii debitelor maxime ale undelor de viitura”,a mai declarat directorul general al ANAR.
Este vorba despre masurile de renaturare ale cursurilor de ape, asa-numitele „zone umede”, care vor face obiectul Schemelor Directoare de Amenajare si Management ale Bazinelor Hidrografice (termen de finalizare, decembrie 2009) in baza propunerilor venite din partea Directiilor de Ape si a autoritatilor locale.
1) Deja, s-a finalizat un proiect finantat de Olanda in bazinul hidrografic Prut, mai exact la Ciobarciu, la confluenta Jijiei cu Prutul, intre Elan si Costuleni.
2) Un alt proiect care urmeaza sa fie derulat este cel din bazinul hidrografic Ialomita-Buzau, la confluenta raului Calmatui cu fluviul Dunarea. Proiectul este intr-o etapa preliminara, datorita regularizarii albiei raului si transformarii luncii inundabile.
3) Noul proiect de reamenajare a Dunarii dupa viitura din aprilie-mai 2006 (costuri proiect- 5,84 milioane lei) nu exclude indiguirea fluviului, in zonele unde lucrarile hidrotehnice au rol de aparare a oamenilor si a localitatilor. In plus, se vor face propuneri pentru zone inundabile (propuneri de amenajare, se vor rula modelele hidraulice, etc).
Biroul de presa
CASETA TEHNICA
o EVALUAREA PRELIMINARA A RISCULUI = harti, experiente la inundatiile din trecut, previziuni ale viitoarelor inundatii, identificarea zonelor cu potential semnificativ al riscului la inundatii;
o HARTI DE RISC LA INUNDABILITATE = zonele inundabile, diferite scenarii, vulnerabilitati potentiale;
o PLANURI DE MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII = planuri pentru reducerea riscului la inundatii, cu acoperirea tuturor elementelor ciclului de management al riscului la inundatii;
o RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A RAURILOR are in vedere urmatoarele obiective generale :
– imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii;
– asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa cu posibilitate de regularizare a debitelor, in scopul protectiei ecosistemelor acvatice;
– asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apa cu posibilitate de regularizare a debitelor pentru facilitarea migratiei speciilor piscicole.
o In cazul unor RAURI INDIGUITE PE SECTOARE LUNGI DE RAU, se au in vedere urmatoarele masuri in vederea cresterii biodiversitatii mediului acvatic:
– restaurarea zonelor umede ;
– reactivarea albiei vechi / a meandrelor / a bratelor moarte ;
– indepartarea sau realocarea digurilor pe sectoare scurte de rau sau reducerea efectelor digurilor prin utilizarea unor lucrari (stavilare) care sa permita apelor inundarea controlata a unor zone ;
– stoparea activitatilor economice in lunca inundabila si restaurarea reliefului zonei
– intreruperea intretinerii digurilor, in cazul in care acestea nu mai sunt necesare (au devenit nefunctionale) ;
– restaurarea habitatelor.
