- Din criza energetică provocată de invazia rusească în Ucraina, care a dus la majorarea prețurilor la gaze și la evitarea contractelor cu Gazprom, România vrea să iasă dependentă tot de cărbune și, mai ales, tot de gaze.
- Ministerul Mediului a început, din primele luni ale anului, negocieri cu Comisia Europeană privind prelungirea cu cinci ani a termenului actual – 2030 – până la care România mai poate folosi cărbune pentru a produce energie electrică sau termică.
- Green Report a obținut confirmarea acestor discuții din partea oficialilor Comisiei Europene. România este, de altfel, alături de Germania și Polonia, pe lista statelor care vor astfel de dispense.
- Însă, spre deosebire de Germania și Polonia, România vrea să folosească lignitul extras din Oltenia pentru a ascunde creșterea dependenței de gaze a sistemului energetic, care va fi înregistrată din 2026–2027.
- Până acum, producția de energie electrică din gaze este sub 15%, conform datelor Transelectrica. Însă, chiar din 2026, odată cu investițiile în centrale pe bază de astfel de hidrocarburi, producția de energie pe bază de gaze ar putea ajunge până la 50%, conform datelor Ministerului Energiei.
România nu poate să renunțe la energia electrică produsă pe bază de cărbune, pentru că producția de gaze din Marea Neagră ar trebui să acopere consumul centralelor aflate acum în construcție și care vor produce energie electrică pe bază de acest tip de hidrocarbură.
Adică România vrea căldură pe cărbune și energie pe gaze.
Acesta este principalul argument cu care Ministerul Energiei încearcă să convingă Comisia Europeană să accepte prelungirea termenului până în 2035 extracția cărbunelui, așa cum a aflat Green Report de la surse din ministerul de resort încă din luna iunie.
Informația a fost confirmată săptămâna trecută și de ministrul Energiei, Marian Ivan, într-o intervenție la Antena 3.
De fapt, argumentul cel mai serios al părții române este o analiză a Transelectrica, compania de stat care se ocupă de administrarea sistemului energetic național, analiză realizată la finalul anului 2024.
Conform documentului transmis la Bruxelles și consultat parțial de Green Report, Transelectrica avertizează că România riscă dezechilibre majore și chiar pene de curent dacă renunță prea repede la producția clasică de energie, în special cea pe bază de cărbune.
În analiza privind necesitatea instalațiilor de stocare, compania subliniază că „sistemul energetic devine tot mai vulnerabil din cauza producerii intermitente din surse regenerabile și a scoaterii din funcțiune a centralelor clasice, inclusiv cele pe lignit și huilă”.
„Adecvanța și flexibilitatea sistemului sunt în pericol”, se arată în raport.
În acest context, menținerea unei părți din capacitățile pe cărbune devine o soluție strategică temporară, până la dezvoltarea completă a infrastructurii de stocare și echilibrare.
Confirmarea negocierilor
În acest moment, tot conform datelor Transelectrica, cărbunele asigură aproape 15% din producția de energie electrică. Procentul crește spre 20% în timpul iernii, când producția de energie solară este mai mică.
Tot cărbunele asigură și o mare parte din energia termică din zona Olteniei, dar și din Iași, care folosește o termocentrală pe bază de cărbune.
România intenționează să continue exploatarea cărbunelui și după termenul limită impus de Comisia Europeană, 31 decembrie 2030, cerând o prelungire de cinci ani.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat săptămâna trecută, pentru Antena 3, că „este imposibil” să se închidă centralele acum, deoarece sistemul energetic ar fi grav afectat.
„Avem nevoie de energia produsă de aceste grupuri nu doar până în 2025, ci pentru cel puțin încă cinci ani”, a afirmat ministrul.
Deși România riscă penalități de aproape 2 miliarde de euro pentru nerespectarea PNRR, Ivan spune că „nu vreau să le închidem”, ci doar să le păstreze în conservare pentru urgențe.
Negocierile cu Bruxelles-ul sunt în curs, iar oficialul se declară încrezător că „oamenii serioși” din Comisie vor înțelege situația.
România nu este singurul stat care a cerut derogare de la limita de 2030 pentru închiderea exploatării cărbunelui în statele din Uniunea Europeană. Germania și Polonia au cerut și ele Comisiei Europene prelungirea acestor termene.
„Germania este nevoită să se bazeze pe producția de energie electrică în termocentrale pe bază de cărbune o perioadă mai lungă decât se aștepta. Fără alternative pentru rezervele de putere, pentru echilibrarea sistemului energetic național la orele de vârf ale cererii și la viteze mici ale vântului, centralele pe cărbune vor fi necesare și după 2030”, a declarat, la începutul anului, directorul executiv al operatorului de rețea Amprion GmbH, Christoph Mueller, pentru Bloomberg.
Studiul care va sta la baza deciziei Comisiei Europene
Reprezentanți ai Comisiei Europene au confirmat pentru Green Report, sub solicitarea anonimatului, faptul că România a trimis solicitări și analize care să sprijine aceste cereri de prelungire a exploatării cărbunelui până în 2035.
„Am cerut, la începutul anului, un studiu independent, internațional, iar partea română (n.r. – Ministerul Energiei) și l-a asumat”, ne-a explicat oficialul Comisiei Europene cu care Green Report a purtat o discuție în această lună.
Acest raport „independent și internațional” a fost deja comandat de Transelectrica și va fi realizat de Tractebel–KPMG, conform datelor obținute de la compania de stat.
Studiul, atribuit la începutul anului consorțiului Tractebel–KPMG, va evalua riscurile și vulnerabilitățile sistemului energetic în lipsa unor alternative viabile la producția pe bază de cărbune.
Analiza de risc va examina perioada 2025–2035, vizând menținerea echilibrului între cerere și ofertă, într-un sistem tot mai instabil. România va cere astfel o ajustare a angajamentelor din PNRR, invocând motive tehnice și de securitate energetică.
Studiul se va încheia la finalul anului și va trebui să explice și de ce România mai are nevoie de cărbune. Explicația este necesară în condițiile în care, din 2027, țara este asteptata să-și crească producția de gaze cu 8 miliarde de metri cubi din exploatările offshore din Marea Neagră. În acest moment, consumul anual de gaze al întregii economii este de 10–11 miliarde de metri cubi de gaze.
Surplusul de gaze din Marea Neagră
Extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, mai exact din perimetrul Neptun Deep, este estimată să înceapă în 2027.Inițial, se preconiza ca exploatarea să înceapă în 2026, dar a fost amânată de cele două companii care au drepturi de exploatare, OMV Petrom și Romgaz.
Zăcământul Neptun Deep ar urma să producă până la 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Concret, proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, va începe extragerea gazelor din Marea Neagră în 2027, conform anunțului făcut de CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere.
Însă aceste gaze din Marea Neagră nu vor acoperi producția de energie pe cărbune, ci vor fi destinate centralelor energetice pe bază de gaze.
Mintia poate consuma 2,5 miliarde de metri cubi de gaze
Mintia, județul Hunedoara, cea mai mare centrală pe gaz din Europa, cu o putere totală de 1.700 megawați, va fi finalizată în totalitate în 2026, iar până la sfârșitul acestui an ar trebui să fie cel puțin 1.000 de megawați conectați la sistem.
Vechea termocentrală pe cărbune Mintia, oprită între timp, a fost cumpărată, în august 2022, cu 91,23 milioane de euro (fără TVA) de Mass Global Energy Rom, parte a grupului Mass Group Holding, în cadrul unei licitații publice.
Conform datelor de la Registrul Comerțului, obținute cu ajutorul platformei termene.ro, acționarii firmei sunt: Esmaeal Ahmad Saleh (78%), Abdul Ghafar Bishra Rashid (5%), Ismail Huda Ahmed (5%), Esmaeal Mohmmod Ahmad (4%), Esmaeal Mostafa Ahmad (4%) și Esmaeal Zayneb Ahmad (4%), toți având cetățenii din Orientul Mijlociu (Iordania, Qatar, Irak).
Compania arabă a investit, conform anunțurilor firmei, peste 1,2 miliarde de euro în redeschiderea centralei de la Mintia.
Mass Group Holding nu a anunțat de unde va cumpăra gaze pentru centrală.
Ca o comparație, acum cea mai mare centrală electrică pe bază de gaze este cea de la Brazi, deținută de Petrom. „Este cel mai mare proiect privat de generare de energie electrică din țară, cu o capacitate de 860 MW. Această capacitate îi permite să asigure aproximativ 10% din consumul de energie electrică din România”, susțin reprezentanții companiei Petrom în prezentarea investiției.
Conform unui raport ne-tehnic al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD), centrala pe gaze cu ciclu combinat de la Brazi – capacitate instalată de 860 MW – consumă circa 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, funcționând la peste 91% din capacitate.
Centralele de stat care vor avea nevoie de 3,5 miliarde de metri cubi de gaze
Nu este singurul proiect major al unei centrale electrice pe bază de gaze care va fi pus în funcțiune în perioada următoare.
Centrala de la Iernut, județul Mureș, va asigura o unitate pe gaze de 430 MW. Este construită de compania de stat Romgaz, cu antreprenorul general spaniol Duro Felguera, în asociere cu General Electric.
Lucrările, demarate în 2016, sunt finalizate în proporție de circa 98%, dar au întâmpinat numeroase amânări, cauzate de insolvența Duro Felguera și probleme cu echipamentele. Inițial anunțată pentru iunie 2025, data actualizată este 19 decembrie 2025, conform graficului recent aprobat.
Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, tot o companie de stat, presupune și deschiderea de centrale pe gaze: una la Turceni, de 475 MW, și alta la Ișalnița, de 850 MW.
O producție între de 800MW – 1000 MW asigură 10% din necesarul actual de energie al României (industrial și casnic). Astfel, centralele din Turceni și Ișalnița ar putea asigura 15% din consumul actual. Unitățile ar trebui să fie funcționale până în 2030.
O altă investiție susținută prin companii de stat este cea de la Fântânele, județul Mureș. Este vorba de un proiect al unei centrale electrice pe gaze în ciclu combinat, cu o capacitate de minimum 500 MW (5% din consumul actual de energie), care ar urma să fie dezvoltată în județul Mureș, la Fântânele, acolo unde a funcționat vechea termocentrală, oprită în anii ’90 și demolată ulterior în mare parte. De investiție se ocupă Electrocentrale Grup, SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) și Electrica, în asociere.
În noiembrie 2023, Alexandru Chiriță, CEO al Electrica, a declarat într-o întâlnire cu presa că grupul și-a securizat terenul de pe amplasamentul vechii centrale Fântânele din Mureș. Șeful Electrica a vorbit atunci despre o centrală pe gaze în ciclu combinat de o capacitate mai mare, de până la 500 MW, cu componente de hidrogen și stocare.
Pe lângă aceste proiecte mari, mai sunt câteva investiții ceva mai mici: CET Arad, CET Oradea, CET Brazi, CET Arad Hidrocarburi, CET Palas de la Constanța.
În total, aceste centrale electrice pe bază de gaze vor avea o capacitate de 2.400 de MW (25% din consumul actual de energie al întregii țări), care vor avea nevoie, prin comparație cu centrala de la Brazi, de peste 3 miliarde de metri cubi de gaze care ar trebui să fie asigurați din exploatările din Marea Neagră.
