Centralele de apartament pe gaze ar putea fi interzise din 2030 în toată Uniunea Europeană

Emisiile de carbon generate de încălzirea rezidențială pot fi reduse drastic dacă Europa va impune interzicerea noilor instalări de centrale cu ardere a gazelor și petrolului până cel târziu în 2030, potrivit unui cercetător danez care a condus un studiu la nivelul UE pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, prezentat de publicația Euractiv.

Brian vad Mathiesen este un cercetător universitar, specializat în sisteme inteligente de energie, la Universitatea Aalborg, Danemarca. Este coordonatorul principal al Heat Roadmap Europe, un proiect finanțat de UE care a dezvoltat o strategie de încălzire și răcire cu emisii reduse de carbon pentru Europa.

În interviul acordat Euractiv, el spune că, dacă UE vrea să atingă ținta de neutralitate climatică în 2050 este necesar ca până în 2030, cel mai târziu, instalarea de noi centrale termice pe gaze (inclusiv centralele de apartament, din ce se înțelege) ar trebui interzisă.

“Când va fi instalată ultima centrală pe gaze într-o locuință, în fiecare stat membru? În multe țări din UE, acest lucru s-ar putea întâmpla foarte curând, cel puțin pentru clădirile noi. Așadar, când ar trebui să cumpărăm ultima centrală pe gaze? Anul 2030 ar trebui considerat drept ultimul termen. Și cred că multe țări sunt pregătite politic și tehnologic să o facă.

Dacă încă instalăm cazane pe gaz natural până în 2030, atunci ar trebui să ne întrebăm dacă suntem cu adevărat serioși cu privire la tranziția la energia cu emisii reduse de carbon, continuă cercetătorul.

El a reamintit că centralele pe gaz au o viață de 12-15 ani, astfel încât orice interdicție ar trebui stabilită în următorii câțiva ani pentru a face diferența – și pentru a pregăti cetățenii pentru o nouă paradigmă.

Brian vad Mathiesen spune că acest lucru nu ar trebui să fie decis de Comisie. Ar trebui să solicite statelor membre să decidă și să aibă o dezbatere la nivel național, astfel încât fiecare țară să poată veni cu propriul ei termen.

Cercetătorul crede că soluția ar fi extinderea sistemelor de încălzire centralizată, alături de folosirea noilor tehnologii pentru încălzire, și anume pompele de căldură, care au devenit accesebile pentru mare parte populație, combinate cu folosirea panourilor fotovoltaice.

Puteți citi integral interviul din Euractiv (în limba engleză) AICI.

Citește și:

Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului se extinde în 17 județe
Studiu: România, pe locul 45 mondial şi pe ultima poziţie în UE în privinţa calităţii vieţii şi a bunăstării sociale
spot_img

Ultimele știri